Prima saptamana a summitului de la Copenhaga se incheie fara un acord pe tema schimbarilor climatice, dupa mai multe zile de negocieri marcate de discrepante intre planurile si angajamentele statelor bogate si ale celor in curs de dezvoltare, precum si de proteste venite din partea activistilor si a tarilor celor mai afectate de incalzirea globala.
Deschis intr-o atmosfera ambitioasa si plina de speranta din partea celor 192 de state participante, summitul de la Copenhaga, finalul a doi ani de negocieri intense, urmareste sa ajunga la un acord pe tema reducerii emisiilor de dioxid de carbon, care sa previna incalzirea planetei cu mai mult de doua grade Celsius. Aceasta este temperatura luata drept referinta in cadrul summitului pentru negocieri si politici de mediu.
Luni, 7 decembrie
Alianta Statelor Insulare Mici, un grup de 43 de tari cu un grad ridicat de risc din cauza incalzirii globale, alaturi de alte 48 de tari in curs de dezvoltare, sustine propunerea statului Tuvalu, care doreste ca negociatorii sa nu ia in calcul o crestere a temperaturii mai mare de 1,5 grade Celsius. Atmosfera s-a incins la summit atunci cand Connie Hedegaard, presedintele danez al conferintei, a refuzat propunerea statelor insulare, in urma opozitiei vehemente a Statelor Unite, Australiei, Chinei, Indiei si a altor mari poluatori.
Pe de alta parte, peste o suta de state sarace si in curs de dezvoltare sunt de acord cu eforturi mai mari, care sa limiteze cresterea temperaturilor medii pe glob la maximum 1,5 grade Celsius, iar acest lucru poate readuce ipoteza pe agenda negociatorilor. Daca s-ar lua in calcul tinta de 1,5 grade Celsius ca fiind limita maxima admisa pentru cresterea temperaturilor, foarte multe state dezvoltate trebuie sa isi reduca emisiile cu cel putin 45% pana in 2020, fata de nivelul din 1990.
Tot din cauza suspiciunilor de lipsa de transparenta din partea statelor dezvoltate in privinta negocierilor, reprezentantii statului Tuvalu au parasit negocierile, iar liderii reuniti au fost nevoiti sa incheie discutiile pentru cateva ore.
In prima zi a summitului climatic, o petitie semnata de zece milioane de persoane din toata lumea, solicitand un acord ambitios pana la 18 decembrie, a fost transmisa organizatorilor Conferintei de la Copenhaga de campania de mobilizare asupra climatului, "TckTckTck", din care fac parte peste 200 de organizatii.
Marti, 8 decembrie
In cea de-a doua zi a conferintei, publicatia The Guardian a reusit sa obtina o copie a textului preliminar al negocierilor. Documentul, supranumit “textul danez”, care a starnit controverse deoarece acorda statelor dezvoltate o putere foarte mare si diminueaza autoritatea ONU in ce priveste gestionarea finantarii destinate natiunilor sarace si in curs de dezvoltare.
Dezbaterile s-au desfasurat marti in doua etape: un grup de state a discutat despre reducerea emisiilor, utilizarea terenurilor agricole, paduri si potentialul pietelor de carbon pentru ajutarea tarilor sarace in adaptarea la schimbarile climatice. Iar un alt grup a discutat despre finante si tehnologie in contextul rezolvarii crizei climatice. Principalele atractii ale intalnirii au fost un raport prezentat de Banca Mondiala pe tema mecanismului de dezvoltare curata (MDC) si, mai tarziu, o sesiune ONU de intrebari si raspunsuri despre eficacitatea MDC in reducerea emisiilor.
Miercuri, 9 decembrie
La trei ore de la aparitia in presa a proiectului de acord climatic al conferintei COP15, liderul sudanez al grupului tarilor in curs de dezvoltare s-a plans ca textul discrimineaza statele sarace.
„Acest text distruge atat conventia ONU pentru schimbari climatice, cat si protocolul de la Kyoto. Acest lucru se intampla cu scopul de a produce un nou acord, o noua initiativa legislativa care renunta la principiul obligatiilor diferentiate intre natiunile cele mai sarace si cele mai bogate din lume. Nu vom abandona negocierile in acest punct (…), dar nu vom accepta un acord care condamna 80% din populatia lumii la alte suferinte si nedreptati”, a declarat Lumumba Di-Aping.
Joi, 10 decembrie
Liderii Uniunii Europene, reuniti intr-un summit dedicat negocierilor de la Copenhaga, nu au reusit sa ajunga la un acord inca de joi, dupa cum sperau, asupra acordarii unui ajutor climatic imediat in valoare de circa sase miliarde de euro statelor sarace. Mai mult, presedintia suedeza s-a opus ideii de a ridica imediat la 30% obiectivul de reducere a emisiilor UE cu ocazia conferintei de la Copenhaga, din cauza ofertelor neconvingatoare inaintate de Statele Unite si celelalte economii dezvoltate.
Peste jumatate din statele lumii au ajuns joi la un acord sa nu accepte o crestere a temperaturii globale cu mai mult de 1,5 grade Clesius. Cu toate acestea, tarile industrializate si-au fixat tinta la doua grade Celsius.
Tot in a patra zi a conferintei, Suedia a anuntat ca va contribui cu 765 de milioane de euro la fondul Uniunii Europene pentru combaterea incalzirii globale in tarile in curs de dezvoltare. In plus, presedintele rus, Dimitri Medvedev si-a anuntat prezenta la Copenhaga pentru ultimele doua zile ale summitului.
Vineri, 11 decembrie
Tarile Uniunii Europene au hotarat vineri sa ofere un ajutor de 7,2 miliarde de euro statelor sarace, pe o perioada de trei ani, pentru a le ajuta sa faca fata impactului incalzirii climatice.
Tot vineri, liderul ONU pe teme climatice, Yvo de Boer, a sustinut ca valabilitatea protocolului semnat la Kyoto trebuie prelungita. Intr-o astfel de eventualitate, Japonia a anuntat ca isi retrage angajamentul sau de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, daca SUA si China nu isi stabilesc tinte pentru emisii.
„Nu are niciun sens sa prelungim pur si simplu valabilitatea Protocolului de la Kyoto daca acesta nu include si SUA si China. Daca se va intampla acest lucru nu vom mai oferi niciun angajament”, a declarat Sakihito Ozawa.
Un text de sase pagini a fost prezentat vineri de un grup de lucru apartinand Conventiei- cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice. Pe langa targetul reducerii emisiilor mondiale cu 50%, pana in 2050, documentul mai precizeaza si o tinta interimara, pana in 2020. Pentru emisiile generate de statele dezvoltate s-a sugerat un obiectiv de reducere de 75%. Cu toate acestea, majoritatea cifrelor din text sunt prezentate in paranteze, insemnand ca nu exista inca un acord asupra acestora.
Sambata, 12 decembrie
Sambata a fost ziua protestelor la Copengaha. Politistii au arestat peste 950 de persoane in urma incidentelor produse, iar aproximativ 150 de oameni au fost eliberati aseara, dupa ce au fost interogati. Potrivit politiei daneze, 30.000 de oameni au protestat sambata, dar organizatorii manifestarilor estimeaza cifra la 100.000 de persoane.
Tot sambata, statele UE s-au alaturat Statelor Unite in a critica tarile in curs de dezvoltare pentru refuzul de a-si limita emisiile in lipsa promisiunii unui ajutor financiar concret din partea tarilor bogate. cu toate acestea, presedintele conferintei, Connie Hedegaard, a declarat ca s-au facut si progrese mai ales in privinta textelor legate de transferul de tehnologie verde dinspre statele bogate catre cele in curs de dezvoltare si asupra mecanismelor de promovare a padurilor ca mijloc de absorbtie a emisiilor.
Duminica, 13 decembrie
Duminica, arhiepiscopul de Canterbury, Rowan Williams, va sustine un discurs la Copenhaga, in care este asteptat sa faca un apel pentru reducerea consumului de energie la nivel mondial.
Tot in prima saptamana de discutii, liderii UE s-au angajat sa sustina initiativa propusa de Marea Britanie, si anume ridicarea stafetei de la o reducere de 20% a emisiilor pana in 2020 fata de 1990, pana la 30%, insa cer angajamente la fel de ambitioase si din partea altor mari poluatori. State dezvoltate care au facut deja progrese importante in reducerea nivelului de gaze cu efect de sera sustin provocarea, insa ar putea ramane fara sprijin din partea celorlalte tari membre ale Uniunii.
In ce priveste finantarea statelor in curs de dezvoltare pentru a face fata schimbarilor climatice, liderii britanici si francezi sustin realizarea unui fond de 2,4 miliarde de euro anual, bani care sa fie acordati pana in 2012. Cea mai mare parte a banilor ar urma sa vina din Franta, Germania si Marea Britanie, care ar urma sa contribuie cu cate 20%. Aceste sume vor forma un fond care va atinge 10 miliarde de dolari la nivel global si care va fi destinat statelor sarace, in special celor din Africa, pentru a lua masuri de adaptare la schimbarile climatice.
Discutiile celor 192 de state au fost marcate de actiuni ale zecilor de mii de activisti din ONG-uri din intreaga lume, care au trimis mesaje liderilor lumii, au organizat mitinguri si activitati cu scopul de a convinge negociatorii sa ajunga la un acord favorabil mediului.
Text: Carmen Albisteanu
Foto: reuters.com
