Doua exemplare de ras din Parcul National Muntii Rodnei vor purta camere video cu senzori de miscare, pentru ca specialistii sa stie, in orice moment, coridoarele pe care se deplaseaza si zonele unde se adapostesc iarna, transmite Mediafax.
Monitorizarea celor doua exemplare de ras este unul din obiectivele proiectului „Masuri de management conservativ al biodiversitatii Parcului National Muntii Rodnei – sit Natura 2000”, finantat cu 2,2 milioane de lei prin Programul Operational Sectorial de Mediu Axa prioritara 4. Proiectul a inceput anul acesta si se va derula pana in 2013.
Managerul de proiect, Claudiu Iusan, a declarat astazi, intr-o conferinta de presa, ca proiectul vizeaza armonizarea planului de management al Administratiei Parcului National Muntii Rodnei (APNMR) cu obiectivele retelei Natura 2000, o retea de arii protejate la nivel european.
„Proiectul va incerca sa elaboreze niste protocoale de monitorizare pentru specii si habitate comunitare. Vom realiza o strategie de conservare astfel incat cele doua tipuri de protectie, Natura 2000 si Parcul National, sa fie corelate intr-un plan de management integrat”, a spus Iusan.
El a explicat ca, in prezent, se achizitioneaza echipamente in valoare de 90.000 de euro care vor fi folosite pentru monitorizarea unor specii, rasul fiind una dintre acestea.
Habitatele, identificate cu tehnologie de ultima generatie
„O echipa de cercetatori va amplasa capcane de picior pentru ras, cu niste camere video cu senzori de miscare, ca sa vedem coridoarele pe care se deplaseaza si zonele de adapostire peste iarna. Vom tranchiliza doua exemplare de ras, acestea vor fi monitorizate prin GPS, dupa care, din birou sau cu un GPS din teren, vom vedea unde se deplaseaza. E un procedeu destul de complicat avand in vedere ca rasul e un animal nocturn, se captureaza dificil si e necesara o activitate intensa de teren”, a mai spus Iusan.
In afara de GPS si camere cu senzori de miscare, se vor cumpara cele mai performante echipamente de cercetare, de la binocluri cu infrarosu, detectoare cu ultrasunete pentru lilieci sau capcane pentru micromamifere.
„Vom incerca sa monitorizam si soarecele de Tatra, care traieste doar in Muntii Rodnei, dar si cocosul de mesteacan, o specie care aproape ca a disparut. Se mai mentine in Muntii Rodnei si in Muntii Maramuresului”, a explicat Iusan. El a adaugat ca, tot prin acest proiect, se vor realiza harti de distributie a habitatelor.
„Avem niste specii cheie, sunt cele mai vulnerabile si pe baza lor poti obtine o gramada de informatii din spatele lor. Colectand informatii despre ele iti poti da seama de sanatatea habitatului sau ecosistemului respectiv. Vom realiza niste fise pe baza carora, dupa incheierea proiectului, Administratia PNMR va putea sa colecteze date din teren si sa-si dea seama daca starea de conservare se degradeaza sau nu”, a spus el.
Bani de la UE pentru ”buhaiul de balta”
Proiectul, finantat in proportie de 80% de Uniunea Europeana si 20% de la bugetul de stat, mai presupune si un schimb de experienta cu doua dintre cele mai renumite parcuri nationale din Europa, Parcul National Pirinei (Franta) si Parcul National Grand Paradisso (Italia).
Un alt obiectiv al proiectului este organizarea unui curs pentru rangerii PNMR in domeniul conservarii si monitorizarii speciilor. Alte cursuri vor fi pentru utilizarea unui program cu ajutorul caruia se prelucreaza hartile, se introduc datele si se analizeaza bazele de date.
In Parcul National Muntii Rodnei sunt 27 de habitate, unele foarte rare, cum sunt grohotisurile calcaroase, mobile, semimobile, si 74 de specii de interes comunitar, specii care la nivelul UE sunt periclitate.
„Daca stam sa evaluam la nivel local, la noi nu aceste specii sunt cele care au nevoie de cea mai mare protectie. De exemplu, broasca numita popular buhaiul de balta cu burta galbena se gaseste in aproape toate baltile cu apa mizerabila din toata tara. In UE e o specie periclitata, chiar disparuta, iar banii vin pentru protectia ei. Ne folosim de aceste considerente si atragem bani ca sa protejam si celelalte specii”, a spus Iusan.
Parcul National Muntii Rodnei este considerat cea mai intinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali. El are o suprafata de 46.399 hectare, din care 3.300 de hectare au fost declarate rezervatie a biosferei in anul 1979. Importanta acestei arii protejate se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare.
