Negocierile summit-ului climatic de la Cancun avanseaza din ce in ce mai anevoios, iar, la numai cateva zile de la inceperea discutiilor, din ce in ce mai multe voci vorbesc despre un inevitabil esec. Mark Gunther, jurnalist specializat in business si sustenabilitate la publicatia de mediu Greenbiz.com, enumera zece motive pentru care negocierile de la Cancun nu vor avea niciun rezultat.
1. Poluarea si incalzirea globala sunt invizibile. Asadar, oamenii sunt greu de convins sa le ia in considerare. Este mai usor de castigat sustinerea publica atunci cand vine vorba de legi pentru reducerea poluarii aerului sau a apei, decat pentru probleme pe care nu le sesizeaza atat de concret.
2. Costurile sunt imediate, insa beneficiile sunt pe termen lung. Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera sunt necesare investitii majore, deoarece producerea energiei regenerabile este mai scumpa decat arderea combustibililor fosili. In contextul economic actual, investitiile in masini electrice sau tehnologii curate par prea scumpe pentru guverne si consumatori, mai ales cand beneficiile vor fi resimtite doar pe termen lung.
3. Ecologistii n-au fost suficient de sinceri in legatura efectele economice ale masurilor impotriva schimbarilor climatice. Activistii de mediu au declarat in repetate randuri ca legile din domeniul emisiilor de carbon vor crea locuri de munca noi si o crestere economica. Cu toate acestea, majoritatea economistilor sustin ca masurile de combatere a schimbarilor climatice au costuri imediate (potrivit raportului Stern, cel mai important studiu despre impactul economic al schimbarilor climatice, aceste costuri s-ar ridica la 1% din PIB-ul global). Lipsa de actiune va costa mai mult pe termen lung, insa reglementarile vor incetini cresterea economica pe termen scurt, din cauza cresterii pretului la energie.
4. Republicanii americani nu cred in schimbarile climatice. In conditiile in care SUA sunt cel de-al doilea mare poluator al planetei, victoria republicanilor la recentele alegeri nu este vazut cu ochi buni de catre ecologisti. In cadrul unui sondaj realizat de „The Washington Post”, la intrebarea „Exista dovezi stiintifice care atesta ca temperatura pe Pamant a crescut in ultimele decenii?”, 38% dintre republicani au spus „da”, iar 53% au zis „nu”.
5. Nici China nu vrea un nou acord legal obligatoriu. Desi investitiile in energia curata din China sunt in crestere, aceasta tara are cele mai mari emisii de carbon din lume. Unele voci acuza China ca ar fi sabotat summit-ul de la Copenhaga, unde existau mai multe sanse pentru adoptarea unui tratat global.
6. La COP 1, 2, 3, 4, 5 si pana la 15 au fost obtinute rezultate foarte slabe la negocieri. Daca scopul acestor conferinte ONU este de a reduce amenintarea schimbarilor climatice, este clar ca metoda nu functioneaza. Temperatura globala si emisiile continua sa creasca, la fel si concentratia de dioxid de carbon din atmosfera.
7. Nici macar angajamentele modeste de la Copenhaga nu au fost indeplinite. Cel mai concret angajament rezultat in urma summit-ului COP15 de la Copenhaga a fost crearea unui fond de 30 de miliarde de dolari, care sa fie acordat statelor in curs de dezvoltare pentru proiecte care sa reduca poluarea si sa le ajute sa se adapteze schimbarilor climatice. Fondul nu exista nici in ziua de astazi, nefiind clar de unde vor fi luati banii sau cum vor fi cheltuiti.
8. Procesul decizional al ONU, bazat pe consens unanim, se doveste o mare piedica. Potrivit regulamentului ONU, oricare dintre cele 194 state reprezentate la Cancun poate opri negocierile daca nu este de acord cu vreo propunere. Anul trecut, Venezuela si Sudan s-au impotrivit din start acordului discutat pe toata durata summit-ului.
9. E aproape imposibili de negociat „justitia climatica”. Ce este justitia climatica? Pe scurt, este conceptul care pleaca de la premisa ca statele bogate sunt cei mai mari poluatori, in vreme ce tarile sarace sunt cele mai afectate de schimbarile climatice. Din pacate, statele bogate sunt greu de convins sa actioneze impotriva schimbarilor climatice atunci cand nu le resimt efectele.
10. Schimbarile climatice reprezinta cea mai mare problema din istoria omenirii care necesita o actiune colectiva. Principalul motiv pentru care nu s-a facut un progres consistent pana acum este ca aceasta problema necesita un nivel de cooperare globala fara precedent, fara de care actiunile de la nivel regional, national sau al comunitatilor raman fara rezultate. Mai mult, costurile limitarii schimbarilor climatice (prin folosirea unor noi surse de energie, de exemplu) sunt substantiale si au caracter local, in timp ce beneficiile prevenirii incalzirii globale sunt globale.
