Lipsa reglementarilor clare si a amenzilor pentru poluare fonica condamna mii de bucuresteni la afectiuni ORL, stres, probleme cardiace si insomnii.
Ignorat in Romania ca sursa importanta de poluare, zgomotul urban este unul dintre cei mai mari factori de stres cotidian, afectiuni cardiace si probleme ORL. Poluantul nu are nici gust, nici miros, iar autorita- tile s-au aratat ani la rand fudule de urechi.
Decibelii, pe care mai ales bucuresteanul e nevoit sa-i indure zilnic in trafic sau acasa, sunt reglementati vag, doar pe hartie. Cei care, intentionat sau nu, devin sursa de poluare fonica sunt amendati extrem de rar, chiar daca, teoretic, legea le interzice sa-si deranjeze concetatenii.
Pietonul nevrozat
Epicentrele vacarmului bucures tean sunt bulevardele Magheru si Ghencea, unde valorile maxime de suportabilitate auditiva sunt depasite la orice ora din zi.
Placerea soferilor de a infige degetul in claxon si de a ambala motorul cand tasnesc de la stop, dar si numarul din ce in ce mai mare al motoarelor tunate care traverseaza in goana bulevardele se combina intr-un cor stradal asurzitor. Cei mai expusi sunt pietonii, care trebuie sa faca fata zgomotului din trafic, urletelor difuzoarelor de la metrou sau tonurilor inalte ale franelor de la autobuzele vechi.
Acasa ii asteapta vecinul care da muzica la maximum, restaurantul sau santierul de peste drum, catelul de la etajul trei sau picamarul care zguduie peretii blocului.
Cele 12 statii fixe de monitorizare a zgomotului din Bucuresti inregistreaza zilnic valori de zgomot foarte mari pe principalele bulevarde bucurestene.
Pe Magheru, Ghencea, Regina Elisabeta, Ferdinand si Titulescu, vacarmul poate ajunge in orele de varf pana la 80 de decibeli. Un caz special este bulevardul Dacia, unde statia de monitorizare de la Colegiul Cantemir a inregistrat la inceputul lunii valori de pana la 120 de decibeli. La polul opus, cea mai linistita zona este Drumul Taberei, unde valorile din timpul zilei se situeaza intre 45 si 56 de decibeli.
Planuri peste planuri
Potrivit planului de actiune de reducere a zgomotului lansat in dezbatere publica de Primaria Capitalei, autoritatile locale vor fi nevoite ca in zonele foarte poluate fonic sa redirectioneze traficul, sa stabileasca sensuri unice, restrictii de viteza sau sa interzica circulatia unor anumite tipuri de autovehicule in intervale orare de varf sau pe anumite artere, fie sa monteze panouri fono-absorbante pe sosele pentru protejarea locuintelor.
In acest caz, o atentie sporita va fi acordata fatadelor cladirilor situate la strada. Caile de rulare ale tramvaielor si ale trenurilor trebuie imbunatatite, iar zgomotul provenit de la traficul aerian, redus. Teoretic, harta de zgomot va trebui sa joace un rol important la eliberarea unor avize si autorizatii pentru diferite proiecte de dezvoltare.
Spre exemplu, daca intr-o zona foarte poluata fonic se intentioneaza construirea unui cartier, trebuie analizat, pe baza hartii, daca aceasta mai suporta un zgomot suplimentar.
Amenzi pentru soferii zgomotosi
Pentru cei care isi tortureaza concetatenii cu zgomote nedorite, amenzile sunt aplicate extrem de rar. Acestea cad in sarcina Inspectoratului Sanitar de Stat, a Garzii de Mediu (poluare fonica industriala), dar si a Politiei Rutiere (poluare fonica din trafic).
In ultimele cinci luni, politistii au dat 370 de sanctiuni soferilor „zgomotosi”, in special acelora care si-au modificat masinile sau motocicletele pentru a-si imbunatati parametrii de viteza.
Potrivit regulamentului, depasirea nivelului de 85-87 de decibeli se pedepseste cu 200 de lei si 4 puncte de amenda. Calin Lupsa, comisar-sef la Biroul Tehnic din cadrul Politiei Rutiere, se plange insa de faptul ca, desi politia dispune de sonometre omologate, Registrul Auto Roman nu a adoptat inca o metodologie de masurare a zgomotului. Astfel, soferii sanctionati pot contesta amenzile in instanta si au destule sanse sa si castige.
Legislatie cu handicap
Comisia Europeana a amenin- tat ca va incepe anul acesta procedurile legale impotriva mai multor state UE care nu-si respecta obligatiile luate in baza Directivei nr. 2002/49/EC privind gestionarea zgomotului ambiental. Romania a transpus directiva prin Hotararea de Guvern nr. 321/2005, care prevede ca localitatile cu mai mult de 250 de mii de locuitori sunt obligate sa intocmeasca harti de zgomot pentru zonele industriale si cele locuite, si sa elaboreze planuri de actiune de reducere a poluarii fonice. Data-limita de realizare a planurilor de actiune este insa 18 iulie 2008, adica in mai putin de o luna, iar nici pana asta zi nu exista un act normativ care sa stabileasca limitele maxime de zgomot admise.
„Cineva trebuie sa dea aceste limite, altfel planurile de actiune nu pot fi puse in aplicare”, subliniaza George Tache, directorul Enviro Consult, compania care a realizat Harta de Zgomot a municipiului Bucuresti. In prezent exista un Ordin avizat de Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor si Ministerul Sanatatii, care mai are insa de facut un drum si pe la Ministerul Internelor ca sa intre in vigoare. Acesta prevede ca nivelurile maxime tolerate sunt de 70 de decibeli in timpul zilei si de 60 pe timpul noptii. Acelasi ordin prevede ca, pana in 2012, Romania trebuie sa-si reduca zgomotele la 65 de decibeli ziua si 50 de decibeli noaptea.
In Bucuresti, „mai rau ca-n discoteca”
Conform specialistilor, sunetele foarte puternice, intre 80 si 120 de decibeli, pot produce migrene, greata, surditate, pierderea echilibrului, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, teama sau nevroze.
„Bucurestiul e mai rau decat o discoteca”, spune medicul orelist Dorin Sarafoleanu. El arata ca poluarea fonica din Capitala depaseste suportabilitatea nervului auditiv, care sufera leziuni degenerative definitive. Cand este supus zgomotelor pe termen lung, nervul auditiv nu are timp sa se odihneasca si sa se refaca. Zgomotul din constructii e foarte nociv, deoarece presiunea aeriana produsa de picamare creeaza vibrat ii puternice care patrund in urechi si afecteaza timpanul.
Dorin Sarafoleanu mai acuza obiceiul celor din localurile bucures tene de a da muzica foarte tare, dar si difuzoarele date la maximum in vechile garnituri de metrou. Medicul mai arata ca, daca in Occident procentul persoanelor care sufera de hipoacuzie (auz slabit) este de 7-9 la mia de locuitori, in Romania acesta ajunge la 13-14 bolnavi la mie.
Copiii expusi zgomotelor puternice sufera de dificultati de concentrare si de atentie, probleme de memorie si in general au performante scazute la invatatura. Psihologul Laura Mateescu arata ca zgomotele ambientale puternice suprasolicita sistemul cognitiv, iar creierul nu se mai poate concentra cum trebuie asupra altor sarcini, chiar daca aparent ignora sursa zgomotelor.
Saracii n-au bani de liniste
Potrivit unui recent studiu dat publicitatii de Comisia Europeana, aproape jumatate dintre cetatenii UE sunt expusi unor niveluri de zgomot periculoase. Sunetele puternice provenite de la transportul rutier si feroviar sunt legate direct de producerea a 50.000 de cazuri de infarct si a 200.000 de cazuri de boli cardiovasculare.
Normele Organizatiei Mondiale a Sanatatii stabilesc ca limita maxima peste care zgomotul incepe sa afecteze sanatatea este de 55 de decibeli. Studiile OMS arata ca peste 210 milioane de cetateni europeni sunt supusi unor niveluri de zgomot superioare acestei limite. Acestea mai arata ca saracii oraselor sufera cel mai tare de pe urma poluarii sonore, deoarece nu-si permit luxul unor locuinte in zonele linistite.
Pentru mai multe informatii viziteaza Evenimentul Zilei
