Localitatile Gheorgheni (Harghita) si Bicaz Chei (Neamt) au ajuns in instanta pentru o zona impadurita aflata pe zona volatila de demarcatie a celor doua judete. Surse locale sustin ca provizoratul teritorial este mentinut din interese economice oculte.
Localitatea Bicaz Chei-Neamt isi disputa aproape 500 hectare de padure cu persoane din Gheorgheni si din alte localitati aflate pe teritoriul judetului Harghita si este aproape sigur ca diferendul va fi transat tot in instanta de judecata. Comuna nemteana are o lunga "traditie" in lupta pentru pasunile si padurile din zona de interes a harghitenilor.
"In 1990 ne-am judecat pentru pasunea Jidanu cu comuna Suseni. In 2000, ne-am judecat si pentru pasunea Lapos", ne-a declarat Todirica Pantaru, secretarul primariei Bicaz Chei, care a adaugat: "Daca acele Chei erau ale Harghitei, nu era normal sa se cheme Cheile Harghitei?". Prefectul de Harghita, Constantin Strujan spune ca disputa de la granita celor doua judete este alimentata si de factorul politic. "Sunt neintelegeri vechi, care nu s-au rezolvat in timp util si care acum rabufnesc", ne-a declarat prefectul harghitean care, culmea!, este originar din Neamt.
"Suna <<bine>> cand se afla ca secui si moldoveni isi disputa un teren sau o padure. Adevarul, insa, este ca pur si simplu, neintelegerea pleaca de la faptul ca terenul respectiv nu este bine identificat, nu este al nostru. Noi, Gheorgheni, respectam dreptul la posesiune al celor din Bicaz, dar credem ca ei trebuie sa se judece cu comuna Damuc, credem ca terenul e la ei", ne-a declarat Nagy Istvan, secretarul primariei Gheorgheni, referitor la aceasta absurda situatie.
"E ca la nebuni la noi: de ani, daca pun secuii pe drumul de acces o tabla de indicator cu Harghita, atunci vin moldovenii si o muta mai incolo, si invers!", sustine o sursa locala. "Din pacate, pare ca nu exista o vointa politica pentru trasarea administrativa a limitelor de judet", a mai spus prefectul Strujan, care a refuzat sa comenteze ipoteza ca alimentarea confuziei in zona se face deliberat, pe fondul unor interese economice oculte, care urmaresc continuarea defrisarilor.
Harghita si Neamt sunt doua dintre judetele cele mai afectate de taierile ilegale de arbori: Harghita, de exemplu, a fost inclusiv un paradis al improprietaririlor ilegale cu padure, orasul Gheorgheni fiind unul din centrele infractionalitatii.
