ONU a stabilit această zi ca fiind Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare (World Science Day for Peace and Development). Acest domeniu a avut de suferit în special în SUA, unde Donald Trump a discreditat știința timp de patru ani. Acum, cercetătorii americani răsuflă ușurați, transmite revista Nature, după ce Joe Biden a fost ales președinte. Acesta a promis că va prioritiza eforturile față de schimbările climatice și va aduce înapoi SUA pe lista țărilor din Acordul de la Paris.
Scopul acestei zile este de a evidenția rolul important al științei în societate și nevoia de a angaja publicul larg în dezbateri asupra problemelor contemporane importante, relevante pentru ştiinţă.
Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare a fost stabilită la 2 noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO şi a fost sărbătorită pentru prima dată în lumea întreagă la 10 noiembrie 2002.
Obiectivele Zilei internaţionale a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare sunt: creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice cu privire la rolul ştiinţei în societăţile paşnice şi sustenabile; promovarea solidarităţii naţionale şi internaţionale în domeniul ştiinţei între ţări; reînnoirea angajamentului naţional şi internaţional pentru utilizarea ştiinţei în beneficiul societăţilor; atragerea atenţiei asupra provocărilor cu care se confruntă ştiinţa şi creşterea sprijinului pentru efortul ştiinţific.
În 2020, într-o perioadă în care pandemia globală de COVID-19 a demonstrat în continuare rolul esenţial al ştiinţei în abordarea provocărilor globale, Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare pune accentul pe tema „Ştiinţa pentru şi cu societatea”. Din perspectiva ştiinţei, răspunsul UNESCO la COVID-19 este structurat în jurul a trei piloni majori: promovarea cooperării ştiinţifice internaţionale, asigurarea accesului la apă şi susţinerea reconstrucţiei ecologice.
Ştiinţa va fi esenţială pentru atingerea a numeroase dintre obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi, astfel, pentru asigurarea unui viitor durabil. Raportul UNESCO privind ştiinţa este unul dintre instrumentele pe care ţările le pot utiliza pentru a monitoriza progresul pe calea realizării obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Agenda 2030, adoptată la 25 septembrie 2015 de către Organizaţia Naţiunilor Unite, stabileşte un cadru global pentru eradicarea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile până în anul 2030, pe baza Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), adoptate în 2000. La fiecare cinci ani, Raportul UNESCO privind ştiinţa analizează tendinţele emergente în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi politicii în materie de inovare şi guvernanţă.
Cercetătorii americani sărbătoresc ziua de astăzi cu mai multă ușurare și speranță, transmite revista Nature, față de ultimii patru ani, când Statele Unite s-au aflat sub conducerea lui Donald Trump, care a pus de nenumărate ori la îndoială concluziile oamenilor de știință. Ba chiar a și retras SUA din Acordul de la Paris, însă președintele ales Biden a promis să reînscrie țara în acest pact.
Casa Ariston Comfort Zone
Una dintre companiile care țin să marcheze Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare este Ariston Thermo Group, care transmite că sprijină activ din 2018 cercetările științifice asupra impactului pe care schimbările climatice îl au pentru planetă.
Cercetătorii din Groenlanda au la dispoziție casa Ariston Comfort Zone, o construcție eco și durabilă, unde învelișul exterior a fost proiectat pentru a susține o eficiență energetică ridicată, ce asigură un consum scăzut de energie, menținând, totodată și confortul locuitorilor în cele mai dure condiții meteorologice. Acest adăpost le permite cercetătorilor de la Universitatea din Copenhaga să studieze ecosistemul arctic pe timpul iernii, precum şi consecinţele schimbărilor climatice asupra stratului de gheaţă, a faunei sălbatice şi a oamenilor care trăiesc în regiune.
În casa Ariston Comfort Zone, cercetătorii au avut şansa de a studia în detaliu impactul schimbărilor climatice asupra calităţii vieţii comunităţii:
„Topirea gheţii deschide noi rute, noi itinerarii pentru deplasarea în zonă: chiar şi comunităţile din aşezările de aici recurg la noi mijloace de transport, de la sănii trase de câini la ambarcaţiuni de mici dimensiuni. […] Logistica se va schimba, probabil vor apărea noi porturi şi politicienii locali vor fi nevoiţi să ia măsuri astfel încât bunurile, comerţul şi traficul să fie dirijate către noile rute care nu presupun un consum excesiv de combustibili” – comentează Martin Nielsen, lider ştiinţific al Staţiei Arctice.
Prin alocarea sumei de 77 milioane euro pentru investiţii, cercetare şi dezvoltare, Grupul deţine acum la nivel global, 24 de centre de competenţă şi de cercetare şi dezvoltare în 15 ţări.
Citește și:
Statele Unite părăsesc astăzi oficial Acordul de la Paris
Trump: Uraganele să fie oprite cu bombe nucleare. NOAA: Nu este o idee bună
Trump cere modificarea legislației ca din dușuri să curgă mai multă apă
.){kind=link}