Monitorizarea prin intermediul forajelor din Reteaua Hidrogeologica Nationala arata ca gradul de poluare al apelor freatice a crescut in cursul anului trecut, motivele fiind seceta, poluarea apelor de suprafata, imbibarea solului prin folosirea indelungata a ingrasamintelor chimice si nu numai.
Panza de apa freatica in judetul Iasi este din ce in ce mai poluata. Conform ultimelor date furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului (APM), circa 80 la suta din panza freatica este poluata, iar seceta de anul trecut a facut ca gradul de poluare sa creasca excesiv. Concret, din cauza secetei, nivelul panzei freatice s-a diminuat, iar cel al poluantilor a ramas la fel. Monitorizarea prin intermediul forajelor din Reteaua Hidrogeologica Nationala arata ca gradul de poluare al apelor freatice a crescut in cursul anului trecut, motivele fiind seceta, poluarea apelor de suprafata, imbibarea solului prin folosirea indelungata a ingrasamintelor chimice si nu numai.
"In ceea ce priveste calitatea apei freatice, aceasta ramane in proportie de 80 la suta nepotabila. Cauzele principale sunt seceta, poluarea apelor de suprafata, procesele naturale, poluarea solului in agricultura prin folosirea excesiva a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si lista poate continua", a declarat Danut Pirchiu, directorul APM Iasi. Gunoaiele care ajung in sol contin nitriti si nitrati, elemente chimice care sunt daunatoare mai ales noilor-nascuti. Lasarea fantanilor necuratate pentru o perioada de timp indelungata, depozitarea gunoaielor in apropierea acestora si distribuirea in exces a ingrasamintelor pe baza de azot sunt doar cateva din cauzele care pot duce la poluarea panzei de apa freatica. "In ultimii ani, comparativ cu perioada de dinainte de ’89, s-a redus semnificativ cantitatea de ingrasaminte chimice folosite in agricultura. Problema este oricum una foarte grava", a declarat Constantin Arustei, directorul Directiei Agricole pentru Dezvoltare Rurala. De asemenea, lista neagra a raurilor din judet s-a mai imbogatit. Bahluiul si Jijia raman cele mai degradate, fiind in clasa patru de calitate, iar Siretul a trecut de la clasa intai la clasa a doua de calitate. Lacul Chirita si cateva segmente din Prut si Moldova sunt singurele care se mai afla in clasa intai. La randul lor, apele de suprafata au fost influentate semnificativ de seceta care a avut loc anul trecut si care a contribuit la incarcarea cursurilor de apa cu diverse substante poluante printr-o concentrare a acestora.
