Despre distrugerea ariilor protejate s-a scris neincetat. Nume influente, care se ascundeau in spatele asa-ziselor actiuni cu caracter ecologic, au fost mediatizate. S-a facut valva, pe moment, privind impactul pe care l-ar avea modernizarea zonelor, odata salbatice, asupra speciilor pe cale de disparitie si a faunei. Si, atat.
Soarta ultimelor zone care scapasera de ochii avizi ai celor care se gandesc sa scoata bani din piatra seaca pare sa fie pecetluita. Grindul Chituc, parte componenta a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), declarata de comisia MAB-Unesco Patrimoniu Universal Natural si Cultural, este pe cale sa se transforme intr-o statiune de lux. Nimic nou. Planul de dezvoltare a plajei din Corbu, care se invecineaza cu grindul, prevede, de asemenea, construirea mai multor hoteluri si vile de patru-cinci stele, a unui port turistic, circuit international de golf, precum si a unui parc sportiv. Acestea sunt doar cateva din proiectele prin care se doreste transformarea plajei, de unde, deocamdata, lipsesc sezlongurile si constructiile de tip beach-bar, intr-un adevarat sat de vacanta. Reprezentantii a sapte organizatii non-guvernamentale din tara apreciaza ca atragerea turistilor in zona si lucrarile de constructie vor afecta, in mod indiscutabil, Grindul Chituc. "Stim ca statiunea nu va fi situata in aria strict protejata, ci la limita. Dar in proiect este prevazuta organizarea de plimbari pe Lacul Sinoe, realizarea unui port pentru ambarcatiuni… Omul nu va putea fi oprit sa treaca cu ATV-ul din Corbu in Grind", puncteaza Mariana Cazacu, reprezentant al Societatii Ornitologice Romane. ONG-urile au primit asigurari de la Apele Romane ca, odata construit complexul de agrement, vor fi puse bariere si va fi in permanenta cineva care sa restrictioneze accesul turistilor in zona. "Noi am fost, zilele aceste, in zona ariei strict protejate, unde nu ai acces decat pe baza de legitimatie, si am vazut oameni la plaja, care intrasera cu masinile", isi justifica scepticismul Mariana Cazacu. In schimb, niciun agent de mediu nu a fost de gasit. "Garda spune ca nu are personal suficient", continua aceasta. Si, probabil, nu vor avea nici atunci cand statiunea din Corbu va deveni realitate.
Dezastru ecologic
Grindul Chituc se intinde pe o suprafata de 7.700 hectare, iar importanta i-a fost recunoscuta peste hotare. Majoritatea speciilor care pot fi observate pe grind, circa 250, sunt protejate prin conventiile de la Berna, Bonn si Washington si acordul de la Haga. Mai mult, zona este ocrotita de o serie de prevederi legale si hotarari de guvern precum: Legea 82/1993, HG248/1994, HG 367/2002, HG 1284/2007 si OM 776/2007, fapt care justifica initiativa organizatiilor de mediu. Construirea unei statiuni de cinci stele in vecinatatea partii integrante a RBDD nu este singurul aspect contestat. In acest demers, Societatii Ornitologice Romane i s-a alaturat Asociatia "Salvati Dunarea si Delta", Fundatia Eco Pontica, Societas Herpetologica Romaniae, WWF – Programul "Dunare-Carpati, Organizatia SEOPMM "Oceanic Club" si Mare Nostrum Constanta. Printr-o scrisoare de protest, trimisa la inceputul lunii august, acestia solicita Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile stoparea lucrarilor de consolidare de pe Grindul Chituc. Finalizarea proiectului presupune transport intens de materiale de constructie, deseuri menajere si metalice, poluarea accidentala a apelor sau a solului, cresterea turbiditatii apei din Lacul Sinoe pe perioada dragajului si poluarea fonica. "Dimensiunile interventiilor acopera intru totul sintagma dezastrului ecologic", se stipuleaza in scrisoarea de protest trimisa ministrului Attila Korodi. Un alt aspect de neinteles pentru organizatiile de mediu il reprezinta faptul ca, pentru Grindul Chituc, exista doua proiecte contradictorii. Unul elaborat de Apele Romane, care ar duce la distrugerea biodiversitatii de pe Grind, iar cel de-al doilea, realizat de RBDD, care, dimpotriva, ar avea efecte benefice. Astfel, pentru ca in joc intra bani de la bugetul de stat, reprezentantii ONG-urilor solicita ministrului sa reanalizeze situatia, pentru ca nu cumva sa aiba loc o dubla finantare.
Strada cu sens dublu
Proiectul elaborat de Administratia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Dobrogea Litoral (DADL), care ar trebui sa presupuna doar stoparea procesului de eroziune, include si constructia unui drum de acces pe Grindul Chituc. Fapt inexplicabil. "La ce folos?", s-au intrebat membrii ONG-urilor. Constructia unei strazi, de 1,3 metri inaltime si sase metri latime, cu sens dublu de circulatie, nu se justifica. "Ei motiveaza ca trebuie sa mai faca reparatii la liniile electrice si nu pot intra. De asemenea, spun ca, atunci cand cad precipitatii abundente, aria se inunda, fapt care este absolut normal pentru o astfel de zona. De fapt, vor sa deschisa o cale turistica necontrolata", este concluzia Marianei Cazacu.
Cinci mii de semnaturi
In scrisoarea inaintata ministerului, organizatiile non-guvernamentale solicita ca Grindul Chituc sa fie cuprins in totalitate in categoria zonelor tampon si strict protejate, pe suprafata carora caile de comunicatie, hotelurile, restaurantele si asezarile permanente sunt interzise. Primele demersuri ale ong-istilor au inceput in martie 2008, cand au lansat o petitie prin care semnalau interesele ascunse si modul in care DADL vrea sa deschida o parte de acces spre distrugerea ariei protejate. Initiativa a avut succes. Dar nu in tara. "Am strans peste o mie de semnaturi de la romani. Reactia n-a fost cea la care ne-am asteptat", spune Mariana Cazacu. Peste patru mii de oameni din Italia, Germania, Franta, Belgia si alte state europene au raspuns pozitiv demersurilor prin care se doreste mentinerea Grindului macar in stadiul in care se afla in prezent.
