Aproximativ 500.000 de metri patrati din parcurile Capitalei, cu o valoare estimata la aproape un miliard de euro, au cazut prada dezvoltatorilor imobiliari. IOR, Bordei, Prisaca Dornei, Verdi sau Plumbuita sunt doar cateva dintre parcurile care, in ultimii ani, au fost transformate partial in betoane. Oricand aceeasi soarta o pot avea Cismigiu sau Herastrau, vanate din ce in ce mai mult de dezvoltatorii imobiliari. ZIUA prezinta in continuare lista parcurilor care au fost defrisate si transformate in locuinte de lux sau birouri. Desi fiecare primar al Bucurestiului a anuntat ca va incerca sa stopeze distrugerea parcurilor si a spatiilor verzi, acest lucru nu s-a intamplat. Mai grav, o parte dintre edilii Capitalei au asistat si chiar au pus umarul la transformarea acestora in afaceri imobiliare.
Blocuri si vile in IOR si Prisaca Dornei
Aproape noua hectare din Parcul IOR din Sectorul 3 al Capitalei urmeaza sa fie transformate intr-un urias ansamblu rezidential. Pe fosta baza sportiva Spartac, care se intinde pe o suprafata de 82.000 de metri patrati, se vor construi in urmatorii ani 1.200 de apartamente si 3.000 de locuri de parcare, valoarea investitiei realizata de companiile Caelum Development si Sonae Sierra ridicandu-se la 450 de milioane de euro. Mecanismul prin care terenul a ajuns in proprietatea dezvoltatorilor imobiliari a fost unul extrem de simplu. Suprafata a fost retrocedata si apoi vanduta de catre mostenitori celor ce urmeaza acum sa ridice complexul imobiliar.
IOR nu este singurul parc din Sectorul 3 care a cazut prada dezvoltatorilor imobiliari. La fel s-a intamplat si cu Parcul Prisaca Dornei, cunoscut si sub numele de Parcul Cainilor, care se intindea pe o suprafata de peste sapte hectare. Aici, sute de copaci au fost taiati, in locul lor fiind ridicate vile si blocuri. Totul a inceput in 2002 cand primarul general de atunci, Traian Basescu, a inceput retrocedarile si a continuat sub mandatul lui Adriean Videanu.
Manevra retrocedarilor
Alte doua parcuri, situate de aceasta data in Sectorul 2 al Capitalei, sunt pe cale sa incapa pe mana dezvoltatorilor imobiliari. Este vorba despre Parcul Plumbuita si Parcul Verdi. Primul dintre ele a fost amenajat ca zona de agrement in 1977 si avea, in momentul infiintarii, o suprafata de 80 ha. Patru hectare din Parcul Plumbuita au fost retrocedate de instanta pe baza unei expertize gresite. Astfel, Primaria Sectorului 2 a fost obligata de Curtea de Apel Bucuresti sa opreasca lucrarile de reabilitare a zonei verzi pe motiv ca aceasta are stapan, desi este domeniu public. Instanta a fost insa indusa in eroare, terenul revendicat fiind de fapt sub luciul Lacului Plumbuita. Cert este ca, in curand, aici vor fi ridicare mai multe blocuri. In ceea ce priveste Parcul Verdi, din acesta au fost restituiti, fie prin sentinte judecatoresti, fie prin dispozitii de primar general, 45.952 de metri patrati. In ambele locuri se pregateste ridicarea unor ansambluri rezidentiale de lux. Tot in Sectorul 2 al Capitalei urmeaza sa fie distrusa o zona verde de 8.300 de metri patrati plina cu brazi si vegetatie situata langa Bulevardul Barbu Vacarescu. Pe acest amplasament urmeaza sa se ridice mai multe blocuri de 14 etaje, dupa ce proiectul a fost aprobat de Consiliul local al Sectorului 2 la sfarsitul lunii martie.
Celebrul Bordei
Celebru este, fara indoiala, cazul Parcului Bordei. Primaria Capitalei a cumparat in urma cu 75 de ani terenul pe care se afla acum Parcul Bordei de la Banca Marmorosch, cu 16 milioane de lei, declarandu-l de utilitate publica, adica in folosul bucurestenilor.
Suprafata achizitionata in 1932 de autoritati a fost de 130.000 de metri patrati, fiind luata in calcul si protejarea Lacului Bordei. In 2003, printr-o Hotarare a Consiliului General din 5 septembrie 2003, Parcul Bordei a fost trecut la capitolul proprietate privata a municipalitatii. Peste un an, 3,3 hectare au ajuns in proprietatea omului de afaceri Costica Costanda in urma unui schimb de terenuri realizat cu municipalitatea. La scurt timp, acesta a vandut o parcela de 5.000 de metri patrati unor ucraineni, in acest loc urmand sa se ridice un ansamblu rezidential. In final, pentru a salva restul parcului, Primaria Capitalei a decis sa ii dea teren lui Costanda in Satul Francez.
Blocuri pe malul lacului Baneasa
De furia imobiliara nu va scapa nici lacul Baneasa. Cinci imobile cu inaltimi de pana la 24 de metri vor fi ridicate pe o suprafata de 1,5 hectare, in zona Aleea Matelotilor.
Modul de actiune este identic cu cel din cazul IOR sau Prisaca Dornei: retrocedarea terenului urmata de vinderea lui. Suprafata a fost retrocedata in 2005 de viceprimarul Razvan Murgeanu, fiind apoi vanduta de mai multe ori.
In final, Primaria Capitalei a eliberat avizul de urbanism pentru emiterea Planului Urbanistic Zonal in vederea construirii celor cinci imobile.
Strandurile imobiliare
Nu doar parcurile au fost transformate in ansambluri rezidentiale. La fel stau lucrurile si cu alte oaze de verdeata precum bazele sportive si strandurile. Cele mai cunoscute cazuri de acest gen sunt Strandul Tineretului si cel de la Straulesti.
Strandul Tineretului este foarte aproape de a fi transformat intr-un bloc de 29 de etaje. Initial compania care trebuia sa ridice zgarie-norul era Trigranit, reprezentata in Romania de omul de afaceri Arpad Paszkany. Aceasta insa a cedat contractul catre societatea Kiseleff Business Plaza, controlata de Puiu Popoviciu.
Constructii vor aparea foarte probabil si la Straulesti. Peste 40.000 de metri patrati din baza sportiva care se intindea pe o suprafata de 90.000 mp au fost vandute, in 2002, firmei Agrement Serv SRL. Pe locul fostelor vestiare, a bazinelor de inot si a altor terenuri sportive urmeaza sa se ridice 30 de vile de lux. Interesant este ca aceste constructii au chiar si avizul Agentiei Nationale pentru Sport.
Vina, aruncata la Primaria Generala
ZIUA a incercat sa stea de vorba cu noul primar general al Capitalei si cu edilii de sector in timpul carora bucati din parcuri au fost retrocedate si au ajuns in proprietatea dezvoltatorilor imobiliari.
Sorin Oprescu nu a putut fi contactat intrucat, asa cum ne-a transmis unul dintre consilierii sai, este plecat in Germania. Dintre primarii de sector, am reusit sa stam de vorba doar cu Liviu Negoita. Edilul Sectorului 3 ne-a declarat ca nu a semnat nici o autorizatie de constructie in vreunul dintre parcurile aflate in subordinea sa. A autorizat, in schimb, construirea ansamblurilor rezidentiale pe terenurile retrocedate pe suprafetele parcurilor, cum ar fi cel de pe terenul fostei baze sportive Spartac, din parcul IOR. Cat priveste soarta parcurilor care au mai ramas in Sectorul 3, Liviu Negoita (foto) ne-a dat de inteles ca singurii raspunzatori de integritatea parcurilor si a gradinilor publice din Capitala, inclusiv din Sectorul 3, sunt membrii Comisiei pentru aplicarea Legii 10/2001 si, implicit, Primarul General. "Daca doriti sa aflati ce se va intampla cu parcurile din Capitala, va recomand sa va adresati membrilor Comisiei pentru Legea 10", ne-a spus Liviu Negoita.
Trebuie precizat ca primarii Capitalei care au ales sa retrocedeze terenuri din parc pe care ulterior s-au ridicat blocuri si vile puteau evita aceasta situatie. Mai exact, edilii Bucurestiului ar fi putut sa le ofere la schimb proprietarilor suprafete situate in alte zone ale Capitalei care sa nu afecteze spatiile verzi.
