Poate agricultura organica sa hraneasca intreaga planeta? Ed Hamer si Mark Anslow de la "The Ecologist" spun ca da, dar va trebui sa ne schimbam obiceiurile alimentare.
1. Productivitate
Trecerea la agricultura organica ar avea cele mai multe beneficii pentru tarile in curs de dezvoltare. Culturile de cafea din Mexic sau cele de porumb si grau din sudul Braziliei si-ar putea dubla productivitatea. Si in tarile puternic industrializate ne putem hrani cu alimente organice, dar numai daca suntem dispusi sa ne regandim obiceiurile alimentare. Va trebui sa ne reducem ratia de carne si de lactate si sa ne suplimentam dieta cu legume de gradina.
2. Energie
La ora actuala, folosim cam 10 calorii de energie furnizata de combustibili fosili pentru a produce o calorie de energie alimentara. Studii desfasurate in ultimii trei ani arata ca agricultura organica consuma, in medie, cu 25 la suta mai putina energie decat cea care utilizeaza substante chimice. Fermele organice nu sunt doar economice, ele au capacitatea de a deveni autosuficiente sau chiar exportatoare de energie. Modelul "Fermei de vis", propus de agro-cercetatorul George Chan din insulele Mauritius, vede fermele viitorului transformand deseurile agricole intr-un gaz bogat in metan care sa genereze caldura si electricitate.
3. Emisiile de gaze cu efect de sera si schimbarile climatice
Fabricarea fertilizatorilor din nitrat de amoniu, indispensabili agriculturii conventionale, produce cantitati mari dintr-un gaz cu efect de sera de 320 de ori mai poluant decat dioxidul de carbon. In plus, cantitatile mari de nutrienti artificiali oferite plantelor incurajeaza o crestere rapida si radacini superficiale. Din contra, agricultura organica stimuleaza culturile sa dezvolte radacini mai adanci, ceea ce mareste cantitatea de materie organica din sol, pastrand carbonul sub pamant si impiedicandu-l sa iasa in atmosfera.
4. Consumul de apa
Agricultura e, oficial, cea mai insetata industrie de pe planeta, cu un consum de 72 la suta din totalul de apa potabila. Agricultura organica pune accentul pe structura sanatoasa a solului, evitand astfel multe probleme ale agriculturii intensive, cum ar fi eroziunea, salinizarea si degradarea solului. Ingrasamintele organice sunt aplicate inca dinainte de insamantare, ceea ce fixeaza mineralele in sol. Un experiment desfasurat in SUA pe durata a 25 ani a aratat ca, multumita structurii imbunatatite a solului, culturile organice sunt mai productive in perioade de seceta sau de inundatii.
5. Localizarea
Globalizarea resurselor de hrana ne aduce mere peruane in iunie si salate spaniole in februarie, insa costurile de transport sunt imense, ca si efectele asupra mediului inconjurator. Miscarea organica s-a nascut din dorinta de a le oferi oamenilor alimente produse local. Pe masura ce intram intr-o noua era, in care hrana nu mai e suficienta, e esential sa reflectam prin consumul nostru nu doar ceea ce e dezirabil, ci si ceea ce este sustenabil. "Organic si local", iata o solutie cu care nimeni nu poate concura.
6. Pesticidele
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, anual se inregistreaza in jur de 20.000 de morti accidentale cauzate de otravirea sau expunerea la pesticide. Dependenta de pesticide din ultimele decenii a dus, de asemenea, la dezvoltarea unei rezistente a daunatorilor. Fermierii care cresc plante organice cred ca o planta sanatoasa intr-un sol sanatos va fi mai rezistenta. Peretii mai grosi ai celulelor si cultivarea prin rotatie sunt bariere naturale in calea daunatorilor, iar in cazul unor atacuri prelungite sau de o virulenta sporita, pot fi aplicate pesticidele organice permise de Federatia Internationala a Miscarilor din Agricultura Organica (IFOAM).
7. Impactul asupra ecosistemului
dsf Fermele organice incurajeaza biodiversitatea in timp ce mentin fertilitatea solului si ajuta la controlul natural al daunatorilor. Diversitatea hranei si a locurilor pentru cuiburi este intretinuta pe parcursul intregului an, spre deosebire de agricultura conventionala, care lasa prea putina vegetatie peste iarna. Sistemele de productie organice sunt create sa respecte echilibrul ecosistemelor naturale. Este un fapt acceptat la scara larga ca suprimarea unui element din natura, chiar daca pare suparator, are efecte imprevizibile asupra lantului trofic.
8. Beneficii nutritionale
Trecerea la agricultura 100% organica ar insemna sa ne multumim cu ceva mai putina hrana decat suntem obisnuiti, dar cercetatorii ne asigura ca ar fi spre binele nostru. In 2001, un studiu al "Jurnalului de Medicina Complementara" a aratat ca recoltele organice au un nivel mai ridicat de 21 de nutrienti esentiali, inclusiv fier, magneziu, fosfor si vitamina C. Produsele organice contin, de asemenea, mai putini nitrati, care pot fi toxici pentru organism. Alte studii au descoperit cantitati mai mari de vitamine cu un rol important in prevenirea cancerului.
9. Economie de seminte
Comunitatile agricole traditionale pastrau seminte de la an la an, ceea ce ducea la o innoire naturala a rezistentei genetice in fata schimbarilor climatice si a noilor boli si daunatori. Agricultura intensiva moderna se bazeaza insa pe un numar redus de culturi si pe seminte cu productivitate crescuta, selectionate
genetic, pe care fermierii trebuie sa le cumpere din nou in fiecare an. Se estimeaza ca 75 la suta din diversitatea genetica a recoltelor s-a pierdut in ultimii 100 de ani. Agricultura organica pune accentul pe diversitate, ceea ce face din conservarea semintelor o practica potrivita, chiar daca nu si obligatorie.
10. Crearea de locuri de munca
Declinul numarului de locuri de munca din agricultura rurala e o consecinta previzibila a industrializarii. Cu toate acestea, forta de munca priceputa va fi esentiala in tranzitia catre un nou model agricol, fara combustibili fosili. Agri cultura organica se bizuie, prin natura ei, pe munca intensiva si pe cunostinte specifice. Fermele organice au, de asemenea, mai multi angajati tineri decat orice alt sector al industriei.
