Omenirea se indreapta spre un dezastru ecologic, din moment ce consumul resurselor naturale depaseste cu aproape o treime capacitatea de sustinere a Pamantului. Mai mult, capitalul natural mondial si biodiversitatea sunt in regres continuu, iar tot mai multe state aluneca spre o criza permanenta sau temporara de apa. Acesta este mesajul pe care il transmite ultima editie a Raportului Planeta Vie (Living Planet Report), lansat de WWF (World Wide Fund for Nature), cel mai important raport cu privire la starea de sanatate a planetei.
Publicat pentru prima oara in 1998 si reluat o data la doi ani, raportul descrie situatia biodiversitatii la nivel mondial si presiunea pe care consumul de resurse naturale al omenirii il exercita asupra ecosistemelor naturale. Anul acesta, el indica clar faptul ca mai mult de trei sferturi din populatia lumii traieste in tari cu deficit ecologic, in care consumul national a depasit cu mult biocapacitatea.
"Omenirea este mult prea preocupata in momentul de fata de supraevaluarea bunurilor financiare. Drept consecinta, ceea ce ne ameninta acum intreaga societate este o prabusire a capitalului ecologic, provocata de neglijarea valorilor naturale, care constituie de fapt baza vietii si a prosperitatii", a declarat James Leape, directorul WWF International. "Cei mai multi dintre noi ne mentinem stilul de viata actual si bunastarea materiala, facand apel, uneori in exces, la capitalul ecologic al altor regiuni de pe Planeta. Daca cererile noastre continua in acelasi ritm, pana in 2030 vom avea nevoie de echivalentul a doua planete pentru a ne putea pastra stilul de viata", a adaugat acesta.
Dupa cum reiese din raportul "Planeta Vie 2008", in ritmul actual, omenirea va ajunge sa consume pana in 2050 resursele naturale a doua planete – daca aceste resurse nu se vor fi epuizat deja. Raportul confirma si tendinta de disparitie a biodiversitatii, semnalata si in rapoartele anterioare. De exemplu, raportul arata ca numarul speciilor de vertebrate s-a redus cu o treime, din 1970 in 2005. In acelasi timp, consumul de resurse naturale al omenirii a crescut pana in punctul in care planeta Pamant nu mai poate face fata in lupta pentru regenerarea resurselor.
"Daca pierderile ecologice vor continua, vom asista la grave consecinte economice. Resursele limitate si prabusirea ecosistemelor ar declansa o stagnare combinata cu inflatie, odata cu scaderea valorii investitiilor, iar pretul alimentelor si al energiei ar exploda pur si simplu", a declarat directorul executiv al GFN , Dr. Mathis Wackernagel.
Americanii "consuma" 4.5 planete Pamant, romanii 1.4
SUA si China au cea mai mare amprenta nationala, fiecare atingand in total circa 21% din biocapacitatea mondiala. Exista insa diferente majore intre cele doua tari la nivelul amprentei individuale. Cetatenii americani insumeaza fiecare o medie de 9.4 hectare, ceea ce inseamna ca, daca intreaga omenire ar urma modelele de consum americane, am avea nevoie de aproape 4.5 planete Pamant pentru a supravietui, in timp ce locuitorii Chinei folosesc in medie 2.1 hectare de persoana (o planeta Pamant).
Biocapacitatea nu este distribuita uniform, opt dintre natiunile lumii – SUA, Brazilia, Rusia, China, India, Canada, Argentina si Australia – insumand mai mult de jumatate din total. Populatia si modelele de consum fac ca trei din aceste tari sa fie debitori ecologici, amprenta lor depasind biocapacitatea – SUA (amprenta de 1.8 ori biocapacitatea nationala), China (2.3 ori) si India (2.2 ori). La polul opus se afla Congo, de exemplu, cu o biocapacitate de 13.9 ha de persoana – a saptea din lume – si o amprenta de doar 0.5 ha de persoana. Totusi, Congo risca o degradare a biocapacitatii din cauza defrisarilor, cresterii populatiei si a presiunilor legate de export.
In Romania, consumul de resurse naturale si stilul de viata depasesc cu mult capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. Ca de altfel in intreaga regiune Dunare-Carpati, emisiile de carbon constituie un procent considerabil din impactul pe care tara noastra il are asupra Planetei. Pe de alta parte, in ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, in Romania consumul de resurse si cantitatea de deseuri generate sunt mari, situandu-se peste capacitatea de regenerare naturala a mediului inconjurator. Cu o amprenta ecologica de 2.9 (fata de 2.4 in 2003), si o biocapacitate de 2.3, Romania consuma resursele naturale a 1.4 planete.
O coordonata noua introdusa in raportul din 2008 o reprezinta masurarea amprentei ecologice asupra apei, care subliniaza impactul apei comercializate sub forma de bunuri (de exemplu, un tricou de bumbac, pentru a carui fabricare sunt necesari 2.900 litri de apa.) Raportul arata ca aproximativ 50 de tari se confrunta in momentul de fata cu crize medii sau accentuate de apa si ca numarul de oameni care sufera de pe urma secetei va creste ca urmare a schimbarilor climatice. In cazul Romaniei, vorbim in momentul de fata de o criza moderata de apa, prezenta in anumite perioade ale anului, ceea ce indica necesitatea unor masuri de economisire a apei si de folosire mai eficienta a resurselor, pentru a evita eventuale crize severe, precum cea pe care o traverseaza Bulgaria acum.
Initiative asemanatoare sunt necesare si in ceea ce priveste sectorul energetic. Consumul de energie in Romania este aproape dublu comparativ cu celelalte tari ale UE – o mostenire a ineficientei acestui domeniu, din perioada comunista.
De asemenea, raportul WWF ofera si solutii pentru prevenirea unui posibil declin ecologic ireversibil, identificand punctele esentiale in care trebuie sa ne modificam stilul de viata, pentru a ne situa pe o traiectorie sustenabila. "Daca omenirea are vointa, poate trai respectand limitele Planetei, protejand bunastarea umana dar si a ecosistemelor de care depindem cu totii", ne incurajeaza James Leape.
