Tarile din fostul bloc sovietic adapostesc adevarate “bombe cu ceas” – mine abandonate si rezervoare de substante toxice vechi de pe vremea comunismului – care reprezinta un risc permanent pentru mediu, se arata intr-un amplu articol publicat astazi de “The Washington Post”, la o saptamana dupa scurgerea masiva de reziduuri toxice de la un combinat de alumina din Ungaria.
Din minele romanesti abandonate se scurge apa contaminata cu metale grele direct in rauri. In Ungaria, un combinat chimic produce peste 100.000 de tone de substante toxice pe an, in timp ce solul din estul Slovaciei este contaminat cu bifenili policlorurati, care produc cancer.
Inundatia cu noroi rosu petrecuta in Ungaria la inceputul saptamanii trecute este doar una dintre “bombele cu ceas” gata sa explodeze oricand in Europa de est, la 20 de ani dupa prabusirea Cortinei de Fier, amintind de dezastrele care pandesc continentul.
Cea mai mare parte a Europei de est a scapat de multe probleme ecologice cu ajutorul fondurilor occidentale si datorita conditiilor impuse Romaniei, Ungariei, Bulgariei Slovaciei si Cehiei pentru aderarea la UE. Cu toate acestea, scurgerea toxica din Ungaria, soldata cu opt victime, a atras atentia asupra pericolelor mai putin vizibile, care au supravietuit in ciuda acestor schimbari.
Acum, eforturi de curatare sunt cerute nu numai Ungariei, care se considera inaintea altor state ex-sovietice la capitolul reabilitarea mediului, cat si vecinilor precum Serbia, care spera sa se alature UE.
O mostenire de zeci de milioane de tone de reziduuri
Ecologistii atrag atentia unor potentiale dezastre in cazul a sapte rezervoare situate la 100 de kilometri nord-vest de Budapesta, in care sunt pastrate 12 milioane de tone de reziduuri toxice acumulate inca din 1945 – o cantitate de peste zece ori mai mare decat cea deversata pe 4 octombrie. In cazul in care peretii rezervoarelor ar ceda, deversarea ar afecta aproape toate rezervele de apa potabila din Ungaria.
Pe lista siturilor care prezinta riscuri la fel de mari se afla mai multe alte combinate din Ungaria si Slovacia, contaminate cu substante puternic cancerigene.
In Bulgaria, cel mai grav accident provocat de cedarea peretilor unui rezervor de reziduuri, s-a petrecut in 1996, la o fabrica de procesare a cuprului din Zgorigrad. Atunci, valul de poluare a ucis 488 de persoane si a lasat in urma o zona de nelocuit.
Activistii sustin ca scurgerile reduse de substante toxice sunt ceva obisnuit. Ecologistul bulgar Daniel Popov a atras atentia ca o cantitate de reziduuri din urma prelucrarii cuprului s-a scurs dintr-un rezervor in raul bulgar Topolnita in primavara anului trecut, provocand moartea pestilor.
Criticile activistilor vizeaza in primul rand faptul ca inspectiile se fac numai la rezervoarele operationale.
Reziduuri toxice polueaza Delta Dunarii
O balta imensa plina de substante corozive situata in judetul Tulcea completeaza peisajul Deltei Dunarii. Activistii WWF sustin ca scurgerile de reziduuri si poluarea purtata de aer din acest rezervor sunt responsabile pentru moartea pestilor si a pasarilor din imprejurimi.
Dunarea, cel de-al doilea fluviu ca marime din Europa, a fost ferita pana acum de poluarea cu noroi rosu din Ungaria. O inundatie de proportii similare la Tulcea ar devasta o suprafata imensa de lacuri si mlastini situate in Delta Dunarii. Zona este inclusa in patrimoniul UNESCO, adapostind 300 de specii de pasari si 45 de specii de pesti de apa dulce.
Unele dintre cele mai grave dezastre ecologice din Europa de est au avut loc in Romania, aminteste ”Washington Post”. Printre ele se numara si cel de la Copsa Mica, din 1989, cand localitatea a fost sufocata cu funingine provenita de la o fabrica de negru de fum. Reactiile internationale au contribuit la inchiderea fabricii in 1993. Cu toate acestea, poluarea istorica cu metale grele din cei 40 de ani de activitate continua sa afecteze aerul. In zona, speranta de viata este cu noua ani mai mica decat media nationala de 72 de ani.
