În preajma sărbătorilor de iarnă, românii se pregătesc pentru mese îmbelșugate, iar vinul este și el nelipsit. Vinul emite gaze cu efect de seră din cauza procesului său de producție și a transportului. Am pus cap la cap câteva informații despre poluarea din spatele producției de vinuri.
Chiar dacă băutura din struguri emite și ea, ca orice produs, o anumită cantitate de gaze cu efect de seră, acest articol are și menirea de a vă liniști: nu este nimic chiar atât de negru. Un al doilea scop este însă acela de a vă motiva totuși să alegeți vinul cu cele mai scăzute emisii.
Calculul privind emisiile nu este chiar simplu de făcut pentru că trebuie luați foarte mulți factori în considerare. Totuși, în 2022, doi cercetători – Luís Pinto da Silva și Joaquim C.G. Esteves da Silva – au publicat un studiu numit „Evaluarea amprentei de carbon a ciclului de viață al producției de vin: O recenzie”, în care au analizat 18 tipuri de vinuri provenind din diverse state europene, din SUA și Canada. Au ajuns la concluzia că producția de vin prezintă o amprentă de carbon foarte variabilă, cuprinsă între 0,15 și 3,51 kg CO₂ per sticlă (750 ml), pentru majoritatea calculând emisiile din viticultură, producție, îmbuteliere și distribuție.
Dar ce înseamnă acest lucru? E mult sau puțin? Pentru a putea înțelege mai bine cel mai ușor este să facem o comparație cu alte produse, folosind date publicate de FAO – Organizația pentru Hrană și Agricultură a ONU, în 2022:
- Producția unui kg de lapte de vacă: 1 kg CO2 echivalent;
- Producția unui kg de orez: 1 kg CO2 echivalent;
- Producția unui kg de carne de porc: 2 kg CO2 echivalent;
- Producția unui kg de carne de vită: 32 kg CO2 echivalent.
Ce putem face pentru a reduce emisiile
Majoritatea băutorilor de vin vor să încerce tipuri noi, băuturi din ani diferiți sau produse cât mai rare sau rafinate. Cu toate acestea sunt câteva criterii de care se poate ține seama atunci când alegem un vin, mai ales pe cel de masă, pe care îl consumăm cel mai frecvent. Toate sunt corelate cu etapele procesului de fabricație și mai ales cele care implică emisii crescute.
Cele mai importante etape care contribuie la amprenta de carbon sunt:
- Îmbutelierea:
Producția sticlelor de vin din sticlă reprezintă un punct critic datorită emisiilor semnificative asociate fabricării acestora. În studiul citat mai sus se arată că aproximativ 45% din emisii provin din procesul de fabricare al sticlei.
Soluțiile propuse – atât pentru producători, cât și pentru consumatori – ar putea fi utilizarea sticlelor mai ușoare, a celor reciclate sau a materialelor alternative precum PET (polietilen tereftalat).
Bineînțeles, pentru că, în România, Sistemul de Garanție – Returnare funcționează și pentru sticlele de vin, returnarea acestora are un impact pozitiv.
2. Viticultura:
Principalele surse de emisii includ utilizarea motorinei pentru mașinile agricole și a îngrășămintelor – potrivit cercetătorilor cam 10% din emisii provin de aici.
Productivitatea viilor și scara producătorului influențează semnificativ emisiile, viile mai mici având o amprentă mai mare.
Soluțiile propuse promovarea captării de carbon prin soluri bogate în materie organică și plantarea arborilor în vii. În unele cazuri, viile pot deveni chiar absorbante nete de CO₂.
3. Producția vinului:
Consumul de energie electrică pentru procesare și depozitare este o sursă importantă de emisii.
Soluții: utilizarea energiei regenerabile, cum ar fi panourile fotovoltaice, și creșterea eficienței energetice a clădirilor vinicole.
- Distribuția vinului:
Cercetătorii nu au putut calcula cu precizie, însă este evident că vinurile produse local au emisiile cele mai mici, în timp ce vinurile care provin de pe cealaltă parte a planetei aduc costuri mari în privința gazelor cu efect de seră. Încă o dată, sfatul este acela de a alege lanțul scurt de producție.
CITEŞTE ŞI:
Munca de birou și tehnologiile care generează emisii de carbon
Cum contribuie rețelele sociale la amprenta de carbon globală
#vin #emisiidecarbon #CO2 #schimbariclimatice #efectdesera
