Nu mai este un secret penru nimeni faptul că exercițiile fizice ajuta la evitarea unora dintre prblemele cauzate de îmbătrânire. Dar un număr tot mai mare de cercetări sugerează că înotul ar putea oferi un impuls unic sănătății creierului, potrivit World Economic Forum.
S-a demonstrat că înotul regulat îmbunătățește memoria, funcția cognitivă, răspunsul imun și starea de spirit. Înotul poate ajuta, de asemenea, la repararea daunelor provocate de stres și la stabilirea unor noi conexiuni neuronale în creier. Dar oamenii de știință încă încearcă să descopere cum și de ce înotul, în special, produce aceste efecte.
Noi celule și conexiuni îmbunătățite ale creierului
Până în anii 1960, oamenii de știință credeau că numărul de neuroni și conexiunile sinaptice din creierul uman erau finite și că, odată deteriorate, aceste celule cerebrale nu puteau fi înlocuite. Dar această idee a fost dezmințită în timp ce cercetătorii au început să aibă dovezi ample despre nașterea neuronilor, sau neurogeneza, în creierul adult al oamenilor și al altor animale.
Acum, există dovezi clare că exercițiile fizice aerobe pot contribui la neurogeneză și pot juca un rol cheie în a ajuta la inversarea sau repararea daunelor neuronilor și a conexiunilor acestora atât la mamifere, cât și la pești.
Cercetările arată că una dintre modalitățile cheie care apar în aceste schimbări, ca răspuns la exerciții fizice, este creșterea nivelului de proteină numit factor neurotrofic derivat din creier. S-a demonstrat că plasticitatea neuronală sau capacitatea creierului de a se schimba, stimulată de această proteină, stimulează funcția cognitivă, inclusiv învățarea și memoria.
Studiile efectuate pe oameni au descoperit o relație puternică între concentrațiile de factor neurotrofic derivat care circulă în creier și o creștere a dimensiunii hipocampului, regiunea creierului responsabilă de învățare și memorie. Nivelurile crescute ale factorului neurotrofic derivat din creier s-au dovedit, de asemenea, că intensifică performanțele cognitive și ajută la reducerea anxietății și depresiei. În schimb, cercetătorii au observat tulburări ale dispoziției la pacienții cu concentrații mai mici de factor neurotrofic derivat din creier.
Exercițiul aerob promovează, de asemenea, eliberarea unor mesageri chimici specifici numiți neurotransmițători. Una dintre acestea este serotonina, care – atunci când este prezentă la niveluri crescute – este cunoscută pentru a reduce depresia și anxietatea și pentru a îmbunătăți starea de spirit.
În studiile efectuate pe pești, oamenii de știință au observat modificări ale genelor responsabile de creșterea nivelului factorului neurotrofic derivat din creier, precum și dezvoltarea îmbunătățită a coloanelor dendritice – proeminențe pe dendrite sau porțiuni alungite ale celulelor nervoase – după opt săptămâni de exercițiu, comparativ cu martorii .
Aceasta completează studiile la mamifere în care se știe că factorul neurotrofic derivat din creier crește densitatea coloanei vertebrale neuronale. S-a demonstrat că aceste modificări contribuie la îmbunătățirea memoriei, a dispoziției și a creșterii cunoașterii la mamifere. Densitatea mai mare a coloanei vertebrale ajută neuronii să construiască noi conexiuni și să trimită mai multe semnale către alte celule nervoase. Odată cu repetarea semnalelor, conexiunile pot deveni mai puternice.
Dar ce este special la înot?
Înotul este recunoscut de mult timp pentru beneficiile sale cardiovasculare. Deoarece înotul implică toate grupurile musculare majore, inima trebuie să lucreze din greu, ceea ce crește fluxul de sânge în tot corpul. Acest lucru duce la crearea de noi vase de sânge, un proces numit angiogeneză. Fluxul de sânge mai mare poate duce, de asemenea, la o eliberare mare de endorfine – hormoni care acționează ca un reductor natural al durerii în tot corpul. Această creștere provoacă sentimentul de euforie care urmează adesea exercițiilor fizice.
Într-un studiu efectuat pe șobolani, s-a demonstrat că înotul stimulează căile cerebrale care suprimă inflamația din hipocamp și inhibă apoptoza sau moartea celulară. De asemenea, studiul a arătat că înotul poate ajuta la supraviețuirea neuronilor și la reducerea impactului cognitiv al îmbătrânirii. Deși cercetătorii nu au încă o modalitate de a vizualiza apoptoza și supraviețuirea neuronală la oameni, ei observă rezultate cognitive similare.
Una dintre întrebări este cum, în mod specific, înotul îmbunătățește memoria pe termen scurt și lung. Pentru a identifica cât de mult pot dura efectele benefice, cercetătorii au antrenat șobolanii să înoate 60 de minute zilnic timp de cinci zile pe săptămână. Echipa a testat apoi memoria șobolanilor făcându-i să înoate printr-un labirint de apă cu braț radial care conține șase brațe, inclusiv unul cu platformă ascunsă.
Șobolanii au primit șase încercări de a înota liber și de a găsi platforma ascunsă. După doar șapte zile de antrenament de înot, cercetătorii au văzut îmbunătățiri atât în amintirile pe termen scurt, cât și pe termen lung, pe baza unei reduceri a erorilor pe care șobolanii le-au făcut în fiecare zi. Cercetătorii au sugerat că această creștere a funcției cognitive ar putea oferi o bază pentru utilizarea înotului ca o modalitate de a repara învățarea și deteriorarea memoriei cauzate de bolile neuropsihiatrice la om.
Deși saltul de la studii la șobolani la oameni este substanțial, cercetările la oameni produc rezultate similare care sugerează un beneficiu cognitiv clar din înotul de toate vârstele. De exemplu, într-un studiu care a analizat impactul înotului asupra acuității mentale la vârstnici, cercetătorii au concluzionat că înotătorii au îmbunătățit viteza și atenția mentală în comparație cu cei care nu înotă. Cu toate acestea, acest studiu este limitat în concepția sa de cercetare, deoarece participanții nu au fost randomizați și, prin urmare, cei care au fost înotători înainte de studiu ar fi putut avea un avantaj nedrept.
Copiii primesc un impuls din înot
Un alt grup de cercetare a analizat recent legătura dintre activitatea fizică și modul în care copiii învață cuvinte noi. Cercetătorii au învățat copiii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani numele obiectelor necunoscute. Apoi au testat acuratețea recunoașterii acelor cuvinte după ce au făcut trei activități: colorare (activitate de odihnă), înot (activitate aerobă) și un exercițiu de tip CrossFit (activitate anaerobă) timp de trei minute.
Au descoperit că acuratețea copiilor a fost mult mai mare pentru cuvintele învățate după înot comparativ cu colorarea și CrossFit. Acest lucru arată un beneficiu cognitiv clar din înot față de exercițiile anaerobe, deși studiul nu compară înotul cu alte exerciții aerobice. Aceste descoperiri implică faptul că înotul, chiar și pentru perioade scurte de timp, este extrem de benefic pentru creierele tinere, în curs de dezvoltare
