Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care permite vânarea cormoranului mare în România, cu 233 de voturi pentru, 23 – împotrivă şi 12 abţineri.
FOTO: SOR/ Răzvan Zinică
Proiectul introduce cormoranul mare în anexa privind speciile care pot fi vânate în perioada 1 septembrie – 28 februarie.
Inițiatorii motivează că păsările s-au înmulțit foarte mult și mănâncă peștele din fermele piscicole. De asemenea, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au propus adoptarea proiectului de lege.
Potrivit expunerii de motive a proiectului, permiterea vânării cormoranului mare în România se face în scopul „creării unui echilibru stabil între populaţiile de cormorani mari aflate pe teritoriul său şi sectorul pescăresc, astfel încât să se poată asigura protecţia unei populaţii de cormoran mare”.
„Este o chestiune care ţine de două elemente: de echilibrul populaţiei de cormorani, coroborat cu resursele acvatice vii din sectorul pescăresc. Ştim, în acelaşi timp, şi de pierderile economice, este o situaţie care a fost analizată de specialişti. În acest moment deja este un dezechilibru major între populaţia de cormorani şi resursele pe sectorul pescăresc, drept pentru care această intervenţie este una binevenită”, a afirmat deputatul PNL Laurenţiu Leoreanu, citat de Agerpres.
Deputaţii UDMR şi PMP au criticat faptul că aceste păsări sunt scoase de pe lista speciilor protejate şi au sugerat în schimb ca urşii să fie incluşi pe lista speciilor care pot fi vânate.
Camera Deputaţilor este cameră decizională în acest caz.
La începutul anului 2019, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a declarat că avem atât de mulți cormorani în România încât au ajuns să „facă baie în piscine”.
Modificările aduse legii, fără dezbatere publică cu specialiștii
Societatea Ornitologică Română atrage atenția că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii nu au avut la bază studii și documente științifice care să ateste așa-zisele pagube produse de cormoranii mari.
„Considerăm că motivațiile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date și documente științifice și așteptăm ca aceste documente care au stat la baza realizării motivației să fie făcute publice pentru a putea fi dezbătute. O serie de zone umede exploatate piscicol se află în ariile protejate de interes național sau comunitar, vânătoarea la cormoran manifestându-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii”, a declarat Directorul Executiv al Societății Ornitologice Române, Dan Hulea.
În plus, la lucrările comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invitați specialiști în domeniu care să își expună punctul de vedere și, mai mult decât atât, lipsește poziția Ministerului Mediului cu privire la această propunere legislativă.
„Această problemă nu a fost dezbătută într-un mod transparent și nici nu s-a urmărit rezolvarea pe termen mediu și lung a acestui conflict, ci s-a dorit doar transmiterea unui semnal de susținere a sectorului piscicol”, a mai precizat Director Executiv al SOR, Dan Hulea.
Situația cormoranilor mari în România
Potrivit studiilor efectuate de Societatea Ornitologică Română, populația estimată de cormorani mari, la nivelul anului 2013, a fost de 12.000 – 20.000 de perechi în perioada de cuibărit. Alte studii efectuate în România pentru aceeași perioadă de către Kiss B.J., în 2013, indică chiar o estimare mai mică, de 13.000 – 15.000 de perechi cuibăritoare pentru această specie, și o tendință de scădere față de anul 2007 când populația estimată depășea 17.500 perechi cuibăritoare.
Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit, nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Sunt relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari.
Mai mult, majoritatea amenajărilor piscicole din sudul și sud-estul României reprezintă lacuri naturale care au fost transformate în astfel de amenajări. Păsările ihtiofage, printre care se numără și cormoranul mare, reprezintă o parte integrantă și esențială a ecosistemelor seminaturale. Împușcarea indivizilor aparținând acestei specii nu reprezintă o soluție pe termen mediu și lung.
„Considerăm că este nevoie de studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește din România. Conform studiilor efectuate în Marea Britanie și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești, unde aceștia să se poată ascunde, au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67 %”, explică specialiştii SOR.
