Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță și activiștii de mediu au venit în apărarea parcului IOR Titan din București. Au fost organizate o acțiune simbolică de reîmpădurire și un lanț uman pentru stoparea incendiilor care au devastat aproximativ 50.000 de metri pătrați de vegetație în ultimii doi ani.
Sâmbătă, 12 octombrie, Nicu Ștefănuță a participat la o acțiune de plantare de copaci rezistenți climatic în Parcul IOR din București, în zona afectată de incendii din partea retrocedată a parcului.
Acțiunea lui Ștefănuță vine ca un apel la conștientizare și responsabilitate față de mediul înconjurător, în contextul unei crize ecologice prelungite.
„Am decis să plantăm acolo unde s-a dat foc. Cred că nu există niciun dubiu pentru români că în Parcul IOR s-a dat foc. Așa că am plantat mai mulți copaci rezistenți climatic acolo unde ei au vrut să distrugă. Ei își permit să distrugă copaci, că primesc o amendă de 25 de lei. Sunt curios dacă eu voi fi amendat pentru că am decis să plantez acolo unde ei au distrus parcul”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, la finalul acțiunii.
Europarlamentarul român amintește că Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor impune proprietarilor de terenuri obligații clare în vederea prevenirii și stingerii incendiilor, indiferent dacă aceste terenuri sunt publice sau private.
Contextul dezastrului ecologic din zona retrocedată IOR
În ultimii doi ani, zona retrocedată din Parcul IOR a fost devastată de 30 de incendii, care au mistuit aproape 50.000 de metri pătrați de vegetație.
În cel mai recent incident, focul s-a reaprins la doar 100 de metri de locul în care polițiștii și pompierii încercau să controleze flăcările și să investigheze cauza incendiului.
Departe de a fi un caz izolat, acest colț de natură urbană este distrus sub privirile neputincioase ale comunității, incendiu după incendiu, iar puținii copaci rămași sunt rapid doborâți.
Cu toate acestea, instituțiile responsabile pentru siguranța cetățenilor – Poliția, ISU și Garda de Mediu – par să fie neputinciose, lăsând această zonă vulnerabilă fără o protecție reală.
La doar o zi după incendiul din 9 septembrie 2024, administratorii terenului au început să taie ultimii copaci sănătoși din zonă.
În ciuda sesizărilor făcute de locuitori, intervenția Poliției Locale București s-a dovedit tardivă – când agenții au ajuns, copacii erau deja doborâți.
Amenda aplicată – de 50 de lei pe copac – sau 25 de lei dacă este plătită imediat, pare mai degrabă simbolică și insuficientă pentru a descuraja aceste acțiuni distructive care continuă să degradeze parcul.
Care este poziția instituțiilor abilitate
Garda de Mediu, instituția responsabilă de supravegherea neregulilor de mediu în Parcul IOR, a răspuns solicitărilor activiștilor invocând un alineat din Legea 24/2007.
Potrivit articolului 18, alineatul 9, „terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.”
Astfel, Garda de Mediu își motivează inacțiunea, susținând că nu poate interveni fără parcurgerea acestor proceduri, lăsând zona vulnerabilă în fața distrugerilor repetate.
Deși toate celelalte articole din legislație, inclusiv ordonanțele de urgență 114/2007 și 195/2005, oferă protecție spațiilor verzi, indiferent de statutul lor juridic, articolele 18 din Legea 24/2007 și 71 din ordonanța de urgență subliniază că „schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.”
Această prevedere ar trebui să asigure protecția spațiilor verzi, dar în practică, autoritățile invocă interpretări restrânse ale legii pentru a justifica lipsa de acțiune în fața distrugerilor repetate.
Pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), 80% dintre incendii sunt cauzate de o țigară aruncată neglijent.
De la începutul anului și până în luna august, au avut loc zece intervenții ale pompierilor în zona retrocedată IOR. Doar în două dintre acestea, focul a fost pus intenționat conform ISU.
Secția de Poliție 12 a anunțat că o anchetă se află în curs de desfășurare, însă aceasta avansează cu dificultate din cauza defecțiunilor tehnice.
Cele șase camere de supraveghere care monitorizează intrările și ieșirile de pe cele 12 hectare retrocedate sunt nefuncționale.
Deși responsabilitatea reparării acestora revine Primăriei Sectorului 3, autoritățile locale nu au efectuat încă aceste lucrări, lăsând zona vulnerabilă la acte de vandalism și distrugere.
Poliția Locală a Sectorului 3 a transmis că în zonă există un singur post cu un singur agent care patrulează în timpul unei ture, pe aleea parcului, în vecinătatea zonei retrocedate.
Ce spun organizațiile și grupurile de inițiativă pentru protecția mediului
Pe 17 septembrie 2024, Grupul de Inițiativă Civică IOR – Titan a trimis o scrisoare Ministrului Mediului și Primului ministru prin care 40 de organizații de mediu au solicitat luarea urgentă de măsuri în ceea ce privește oprirea dezastrului ecologic din IOR.
„Este bine cunoscut, inclusiv de către Garda de Mediu, că toate terenurile din București sunt clasificate cadastral ca fiind „curți-construcții”, inclusiv Parcul Herăstrău și Grădina Botanică. În ciuda acestui fapt, Garda de Mediu nu ia măsuri pentru a stopa distrugerea acestor zone, interpretând în mod eronat, și posibil intenționat, prevederile legislației de mediu, astfel evitându-și responsabilitatea”. – au transmis reprezentanții grupului.
Aceștia acuză Primăria Sectorului 3 că a pierdut intenționat procesul prin care s-ar fi constatat că retrocedarea ar fi fost ilegală.
„Primăria Sectorului 3 a fost pe punctul de a câștiga procesul care ar fi putut declara ilegală retrocedarea din 2005. Totuși, când instanța a solicitat dovezile necesare pentru a confirma destinația inițială a terenului ca parc, primăria nu a prezentat aceste informații. Drept urmare, instanța a concluzionat că terenul respectiv nu a fost niciodată un parc.”
Litigiul celor 12 hectare de parc
Incendiile din zona retrocedată a Parcului IOR sunt frecvente, iar locuitorii acuză că în spatele acestora se ascund interese imobiliare.
Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv, în toamna anului 2022, procesul în care contesta legalitatea retrocedării terenului.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au stabilit că Primăria nu a reușit să demonstreze că cele 12 hectare au fost sau sunt parcuri, chiar dacă pe imaginile din satelit se observă alei și arbori plantați.
Terenul, retrocedat de instanță Mariei Cocoru după un lung șir de procese, continuă să fie o sursă de controverse în sector.
Maria Cocoru este o investitoare imobiliară în vârstă de 90 de ani care deține 16 imobile în capitală și 12 hectare în parcul IOR, conform datelor de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), dar despre care nimeni nu știe cum arată.
Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, Maria Cocoru este implicată în nu mai puțin de 102 procese înregistrate pe rolul Tribunalului Municipiului București, majoritatea fiind legate de Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv de regimul comunist.
În 2023, Maria Cocoru a fost amendată cu 35 de milioane de euro de Poliția Locală a Municipiului București pentru incendiile din parcul IOR.
În ultimii doi ani, pe acest teren au avut loc 30 de incendii.
Locuitorii și grupurile civice suspectează că se urmărește defrișarea completă a zonei pentru a face loc unor proiecte imobiliare.
Protest în acest weekend
Mișcarea civică „Aici a fost o pădure / Aici ar putea fi o pădure” își propune, cu sprijinul Grupului de Inițiativă Civică – IOR Titan, Grupului de Inițiativă Civică Pallady și Platforma de mediu pentru București, să organizeze sâmbătă, 19 octombrie, la ora 15:00, un protest amplu.
Scopul acestui demers este de a atrage atenția autorităților asupra necesității de a conserva zona retrocedată a Parcului IOR ca spațiu verde, esențial pentru sănătatea cetățenilor.
Sub sloganul „O îmbrățișare pentru IOR”, evenimentul va consta în formarea unui lanț uman în jurul zonei retrocedate sau „RetroDecedate”, cum o numesc activiștii.
Scopul acestei acțiuni este de a transmite mesajul că terenul respectiv este deosebit de important pentru cetățenii din zonă și că aceștia sunt hotărâți să îl apere împotriva abuzurilor.
„Pe 19 octombrie, vom face un LANȚ UMAN în jurul zonei retrocedate a parcului IOR, pentru a arăta încă o dată că vrem ca cele 12 ha să rămână parc, așa cum au fost dintotdeauna. Dorim să transmitem un semnal-apel către consilierii și primarii care preiau în octombrie noul mandat: solicităm măsuri concrete de apărare și întregire a Parcului și o reală conlucrare în interesul comunității și al spațiilor verzi.” – au transmis organizatorii.
#imbratisarepentruIOR #spatiiverzi #retrocedare #faradefrisari #incendii #parkprotest #unitedcommunity #landrestoration #greenbucharest #saveIOR #natureprotection
