Consiliul de Mediu va fi marcat de rezervele catorva dintre statele membre, in privinta aprobarii tintelor si a actiunilor prevazute in Strategia pentru Biodiversitate 2020, se arata intr-un comunicat al WWF Romania.
Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Franta, Spania si Italia sunt sceptice in privinta intregului set de obiective cuprinse in strategie, in timp ce alte cateva state vor astepta finalizarea reformei Politicii Comune de Pescuit, a Politicii Agricole Comune si a Bugetului UE, inainte de a se pronunta.
Printr-o scrisoare adresata zilele trecute Ministrului Mediului si Padurilor, WWF Romania a atras atentia asupra importantei Strategiei pentru Biodiversitate si asupra faptului ca intarzierea adoptarii acesteia pune in pericol resursele naturale ale Europei, inclusiv ale tarii noastre.
„Angajamentul pentru un randament sustenabil al pescuitului pana in 2015 (asa numitul MSY, care arata cantitatea maxima de peste care poate fi pescuita fara ca specia de provenienta sa fie pusa in pericol) a fost adoptat in cadrul Summitului Global pentru Dezvoltare Durabila din 2002. Ne intrebam de ce Statele Membre, la indemnul Frantei, incearca acum sa ignore un angajament luat acum 10 ani!
Adoptarea Strategiei pentru Biodiversitate fara tinte ar reprezenta un demers ineficient, care, mai mult, ar pune in pericol populatiile de peste, dar si alte resurse naturale de care omenirea depinde”, a declarat Andreas Baumeller, specialist in Politici de Biodiversitate la WWF.
Asistam la un regres al angajamentelor pe care UE si le-a asumat deja la nivel european si global. Lipsa de interes fata de problemele de mediu este reflectata si la nivelul altor politici de mediu, in primul rand prin faptul ca Statele Membre nu sunt dispuse sa isi reduca in mod considerabil emisiile de carbon si ca Directiva Cadru privind Apa este implementata intr-un ritm extrem de lent.
Aprobarea, de catre Comisia Europeana, a „Drumului spre o economie competitiva bazata pe un consum redus de carbon in 2050” reprezinta un alt punct important pe agenda Consiliului de Mediu. Acesta ar trebui sa includa repere pentru 2030, 2040 si 2050, dar si recunoasterea faptului ca, pana in 2020, se vor depasi tintele actuale referitoare la clima, cu conditia ca UE sa isi indeplineasca obligatiile referitoare la sursele de energie regenerabila existente si la economisirea energiei.
In acelasi timp, o implementare ambitioasa si oportuna a Directivei Cadru privind Apa ar garanta sanatatea raurilor, a lacurilor si a zonelor umede care ne asigura resursele de apa necesare.
In prezent, Europa isi iroseste resursele naturale atat de pretioase- aerul, apa, energia, solul si materiile prime. Acest model actual de utilizare a resurselor nu este o optiune demna de luat in calcul pentru viitor. Europa trebuie sa se indrepte catre o economie verde, lucru care va contribui inclusiv la depasirea problemelor financiare si economice. Or, acest drum catre o economie verde este imposibil de realizat fara adoptarea Strategiei pentru Biodiversitate, a unor masuri de reducere a emisiilor de carbon si fara implementarea Directivei Cadru privind Apa.
