Cladirile verzi economisesc bani si salveaza planeta. Din pacate, acestea reprezinta inca un mister pentur cei mai multi dintre romani, niste OZN-uri care se zbat in norii negri generati de constructiile traditionale, care storc din ce in ce mai mult din buzunarul consumatorului. Actorii implicati in sectorul caselor verzi sunt insa optimisti, sustinand ca peste trei-cinci ani piata va ajunge si in Romania la nivelul existent in alte tari.
Constructii cu un design modern, bine izolate si bine orientate, care folosesc resurse regenerabile, eficiente energetic, realizate cu materiale sustenabile. Acestea sunt doar cateva dintre caracteristicile caselor verzi, o piata are abia incepe sa prinda contur si in Romania. In contextul crizei financiare modiale, al exploziei preturilor, cladirile verzi pot economisi bani, protejand, totodata, mediul inconjurator. De altfel, acestea sunt si argumentele cu care actorii implicati in acest sector isi motiveaza pariul optimist: piata cladirilor verzi va prinde un contur solid in trei-cinci ani.
Text de Carmen Deleanu
Verde egal calitate
"Cladirile contribuie cu 30%-40% la emisiile de carbon si necesita o cantitate aproximativ egala din productia de energie a unei tari pentru construirea lor. Casele verzi ofera insa avantajul de a micsora efectul negativ pe care consumul de energie al cladirilor traditionale il produce asupra mediului. In plus, verde inseamna calitate", spune Steven Borncamp, CEO Romania Green Building Council (RoGBC), lansat pe 14 octombrie la Bucuresti. RoGBC este o asociatie care incurajeaza aparitia conditiilor de piata, educationale si legislative necesare transformarii industriei constructiilor si a celor adiacente, pentru crearea si renovarea unor cladiri performante, sustenabile, dar si profitabile. Consiliul isi propune sa creeze standarde pentru constructii verzi, acordand si certificari pentru implementarea acestora.
RoGBC a primit recent acreditarea ca "Emerging Council" al World Green Building Council si are, in prezent, 23 de membri fondatori, cei mai multi fiind dezvoltatori imobiliari si producatori de materiale de constructii. "Intr-un interval de trei pana la cinci ani, in Romania va exista o piata mai deschisa catre cladirile verzi. Chiar as spune intre doi-patru ani, vor avea loc schimbari in aceasta piata. Anul viitor, vor fi de doua ori mai multe activitati pe piata cladirilor verzi, iar activitatea se va dubla de la un an la altul. La ce preturi are energia in zilele noastre, este aproape imposibil sa mai construiesti la fel. Romanii devin din ce in ce mai destepti in ceea ce priveste casa pe care o vor, doresc calitate, pun intrebari dificile", a mai comentat Borncamp. Potrivit acestuia, in Romania exista deja sase companii care construiesc sase astfel de cladiri mari, cinci dintre acestea fiind in Bucuresti, dar si alte proiecte mai mici in curs de dezvoltare.
Pentru orice buzunar
Chiar daca perceptia generala este ca aceste cladiri verzi sunt foarte scumpe, Steven Borncamp sustine ca multe dintre cele mai eficiente principii ale cladirilor verzi, cum ar fi izolatia sau orientarea, sunt echivalente ca pret. "Nu sunt scumpe, depinde de cum sunt facute. Vor exista probabil niste costuri la inceput. De exemplu, va trebui sa-ti pregatesti din nou echipa de cons truc tori, sa faci niste legaturi noi cu cei care-ti furnizeaza marfa, dar, in general, nu exista o diferenta semnificativa fata de o cla dire normala. Diferenta de pret poate fi de aproximativ 4% fata de o cladire normala, tinand seama ca este vorba despre o cla dire verde foarte frumos construita si cu un design modern. Costurile pot fi chiar si la fel. Oricum, pe termen lung, prin eficientizarea consumului de energie vei castiga mult mai mult. Este vorba despre o investitie, nu despre un
cost", mai atrage atentia Borncamp. In plus, incepand cu 2010, asa cum se intampla cu un frigider, noile cladiri vor avea nevoie de un rating energetic, oferit de un auditor certificat, care sa fie prezentat noului proprietar al cladirii, inainte ca aceasta sa fie vanduta, dupa cum a aratat reprezentantul RoGBC. Deja unele fonduri de investitii din real estate au inceput sa ceara ratinguri verzi, certificate in standardele LEED sau BREEAM pentru cladirile pe care le cumpara.
Alegerea este insa justificata. Daca la caracteristicile constructive se adauga si avantajul oferit de sursele de energie regenerabila – apa menajera incalzita cu panouri solare, panouri fotovoltaice care sa acopere macar in parte consumul de energie electrica s.a., costurile se reduc simtitor, pana la cladirile independente pentru care, practic, nu exista facturi de utilitati. Alte avantaje sunt mai greu de cuantificat. In cladirile verzi, de exemplu, temperatura, umiditatea, intensitatea luminii si calita tea aerului sunt atent controlate, ceea ce se traduce printr-un confort sporit al ocupantilor. In cazul unei cladiri de birouri, acest confort genereaza o crestere a productivitatii muncii si o scadere a absenteismului. Alte avantaje se refera la reducerea consumului de apa prin captarea apei de ploaie si reciclarea apei menajere, deseuri reciclabile sau biodegradabile la sfarsitul du ratei de functionare, dar si multe altele.
Securitatea nationala – securitatea energiei
Steven Borncamp isi pastreaza atitudinea pozitiva si cand vine vorba despre autoritati, fie ele si din Romania. "Autoritatile au o atitudine deschisa, inteleg importanta consumului eficient de energie. Este o responsabilitate a guvernului roman fata de popor sa gaseasca masini, cladiri, mijloace de transport in comun care nu au foarte multe riscuri asociate. Securitatea nationala este legata de securitatea energiei. Daca vor reusi sa reduca acest consum de energie la cladiri, aceasta va duce la independenta din punctul de vedere al consumului de energie", mai spune Borncamp, subliniind ca, din punct de vedere economic, nu va mai fi eficient sa construim ca pana in prezent.
Dezvoltarea durabila – realitate, nu concept
Optimist in evolutia pietei cladirilor verzi s-a aratat si Vlad Dumitrescu – ProLogis Market Officer pentru Romania, firma care este lider global in design si constructii durabile de spatii de depozitare. Acesta este convins ca evolutia perceptiei fata de dezvoltarea durabila in Romania va fi influentata de doi factori majori: cel social si cel economic. Pentru inceput, societatea trebuie sa vada in dezvoltarea durabila o realitate necesara, nu doar un concept. Economia va urma apoi aceasta tendinta sociala prin implementarea de masuri de dezvoltare durabila.
Dumitrescu mai spune ca situatia este foarte asemanatoare in toate tarile din Europa Centrala si de Est. "Romania a ajuns la stadiul in care tot mai multe companii, internationale si nationale, cauta spatii logistice moderne, realizand avantajele pe care acest tip de constructii le ofera operatiunilor lor in comparatie cu alte spatii mai vechi, mai putin flexibile, existente pe piata", este de parere Dumitrescu. El adauga faptul ca rata de crestere a pietei imobiliare industriale din Romania a inregistrat un ritm foarte dinamic in ultimii ani si sigur se va ajunge la punctul in care va putea sus tine standarde superioare de dezvoltare durabila.
Responsabilizarea oamenilor – conditie pentru succes
"Piata din Romania este pregatita pentru acest tip de cladiri", considera si Florin Popa, administratorul Vitalis, companie care activeaza in domeniul constructiilor, avand principala activitate de furnizor de servicii de management de proiect si de costuri. "Investitorii trebuie sa constientizeze ca si in Romania se poate construi verde. Oricine poate achizitiona sau reamenaja un spatiu, atata timp cat constientizeaza beneficiul adus naturii. Cred ca intr-un interval de cativa ani vom reusi sa punem la punct o legislatie in acest domeniu, insa depinde foarte mult de responsabilizarea oamenilor, fapt asupra caruia nu-mi permit sa estimez", subliniaza reprezentantul Vitalis.
O cladire verde nu este un OZN
Pe de alta parte, Corina Truica, reprezentantul Cems Tehnologii – organizatie specializata in instalatii electrice si automatizari, este de parere ca, in acest moment, Romania nu este foarte pregatita pentru acest tip de cladiri, dar este convinsa ca acest fapt poate fi schimbat, mai ales ca ne putem inspira din experient a altor tari, care au facut deja progrese. "O cladire verde nu este un OZN. Ea satisface cel putin aceleasi nevoi ca o cladire normala cu costuri operationale mai reduse. Diferenta majora este ca a fost construita responsabil", comenteaza Corina Truica, acuzand lipsa de informatii care face ca aceste cladiri verzi sa fie inca un concept abstract pentru multi dintre dezvoltatori, dar si pentru beneficiari. Referindu-se la evolutia acestei piete, Truica spune ca motivatiile de ordin economic si vointa politica vor fi hotaratoare. "Mi-e greu sa cred ca in doi-trei ani vom deveni un popor de ecologisti, avand in vedere ca acum aruncam gunoaie la intamplare si deversam ape reziduale in panza freatica sau in lacuri, fara prea multe procese de constiinta", concluzioneaza reprezentantul Cems Tehnologii.
Materiale pentru micsorarea amprentei ecologice
Si sectorul materialelor de constructii trece printr-o transformare substantiala, din ce in ce mai multe companii stabilindu-si ca obiectiv protejarea mediului. "Lucram in stransa colaborare cu actorii din industria constructiilor, avand convingerea ferma ca, pe viitor, constructiile verzi vor face o mare diferenta", este de parere directorul general al Grupului Lafarge, Bruno Lafont. "Sectorul constructiilor este responsabil de aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de sera din lume. Trebuie de aceea sa se gaseasca noi solutii, care sa reduca amprenta ecologica a cladirilor. Acest lucru implica, evident, reducerea emisiilor de CO2 produse in procesul de fabricare a materialelor de constructii. Lafarge lucreaza la acest aspect de mai multi ani, mai ales prin angajamentul voluntar de a reduce emisiile globale cu 20% pe tona de ciment intre 1990 si 2010", a aratat directorul general al SC Lafarge Ciment (Romania), Philippe Questiaux. Potrivit reprezentantilor companiei, Lafarge dezvolta noi betoane care sunt mai usoare, mai rezistente, oferind o performanta mai mare si care necesita mai putine materii prime si mai putina energie pentru a le produce.
"Ghiocelul a incoltit si in Romania!"
"In ceea ce priveste piata caselor verzi, pot spune ca ghiocelul a incoltit si in Romania, i se vad si frunzele, mai are sa-i apara si capsorul", spune Luminita Oprea, manager Comunicare la Holcim, unul din liderii mondiali in furnizarea de ciment, betoane, agregate si alte servicii conexe, membru fondator al RoGBC. Aceasta este de parere ca aceasta piata va prinde putere peste cinci ani si va fi influntata de doi factori majori -puterea de cumparare si educatia. Tocmai de aceea, Oprea spune ca ar trebui sa fie organizate campanii de militare pentru case verzi, de tipul celor impotriva consumului excesiv de sare, alcool si grasimi. Pe de alta parte, reprezentantul Holcim crede ca multinationalele ar putea genera un adevarat trend in aceasta privinta, optand pentru astfel de cladiri bine gandite.
Puterea exemplului este determinanta in cazul cladirilor verzi si pentru Carpatcement Holding, companie membra a HeidelbergCement Group, lider in productia de ciment, betoane si agregate. "In acest moment, in Romania, domeniul cladirilor verzi este inca in fasa. Sper insa – spre binele nostru – ca va avea o crestere rapida si va ajunge curand cel putin la adolescenta. Este nevoie de puterea exemplului si de o masa critica de oameni care sa vrea si sa actioneze. "Grupul HeidelbergCement este un pro- motor al conceptului de dezvoltare durabila – in care se inscriu si cladirile verzi, si isi desfasoara afacerea pe baza acestor principii, fie ca o face din punct de vedere social, economic sau al protectiei mediului. Credem ca omenirea a ajuns intr-un punct in care, doar constientizand importanta eficientei energetice si a protejarii mediului inconjurator, nu va periclita nivelul de trai al generatiilor viitoare", declara managerul de Comunicare al companiei, Bogdan Arnautu. Si Bogdan Militaru, reprezentant al companiei Wienerberger, cel mai mare producator din lume de caramizi si numarul doi in productia de tigle de argila in Europa, pune accentul pe factorul uman, opinand ca implicarea fiecaruia dintre membrii responsabili ai societatii este esentiala pentru gasirea de solutii alternative pentru sursele de energie traditionala. Chiar daca nu face predictii in privinta pietei cladirilor verzi, Militaru spune ca Wienerberger incearca sa contribuie la evolutia acesteia si in Romania, dezvoltand activitati de cercetare, care se adreseaza tehnologiei si produselor proprii, prin care sa contribuie la realizarea obiectivelor comune ale membrilor UE.
Stimulente legislative pentru constructii "sanatoase"
Potrivit unui studiu realizat de doi avocati ai Schoenherr si Asociatii, Silvia Popa si Mirela Sinca, Romania are de recuperat un decalaj semnificativ in privinta capacitatii de a construi sanatos pentru mediu, a materialelor ecologice disponibile si a pregatirii si punerii in executare a legislatiei cu privire la eficienta energetica in cladiri. Construirea unor cladiri verzi se incearca a fi stimulata prin realizarea unui program-pilot prin care bancile sa poata oferi ipoteci verzi, care sa permita cresterea valorii unui imprumut in cazul in care cumparatorul achizitioneaza o casa cu o eficienta energetica crescuta. In acest trend de ecologizare a cladirilor se inscriu si o serie de angajamente asumate de Romania fata de Comisia Europeana pentru securizare energetica. Transpunerea de catre Romania a directivelor comunitare in domeniul eficientizarii energetice este realizata prin Legea nr. 372/2005, privind performanta energetica a cladirilor ("Legea 372"), respectiv Ordonanta nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie ("OG 22").
Legea 372 stabileste cerintele minime de performanta energetica a cladirilor, aplicate diferentiat pentru categoriile de cladiri noi, respectiv pentru cele deja existente, si instituie obligativitatea elaborarii unui certificat de performanta energetica ("Certificat") atat cu privire la cladirile nou-construite, cat si, in general, cu privire la cladirile care ur meaza a fi vandute sau inchiriate, astfel incat potentialul cumparator sau chirias sa fie informat asupra consumurilor energeti ce ale cladirii. OG 22 introduce, ca element de noutate, notiu nea de certificate albe, emise de organisme de certificare independente, care confirma declaratiile actorilor pietei conform carora economiile de energie sunt o consecinta a masurilor de imbunatatire a eficient ei energetice. Potrivit studiului realizat de avo catii Silvia Popa si Mirela Sinca, scopurile destul de ambitioase propuse in domeniul eficientei energetice ar putea fi mai usor de atins cu implicarea activa a autoritatilor, prin diseminarea de informatie cu privire la acest domeniu si, nu in ultimul rand, prin implementarea unor programe de incurajare atat a persoa nelor fizice, cat si a operatorilor economici si institutiilor in utilizarea de tehnologii si materiale "verzi".
Finantare nerambursabila pentru panouri solare
Chiar si autoritatile vin in sprijinul celor care doresc sa-si instaleze panouri solare pentru incalzire. Ministerul Mediului va acorda cel mult 25.000 lei (circa 6.900 euro) pentru fiecare persoana care va dori sa-si monteze, in 2009, panouri solare, minieoliene si pompe de caldura pentru inlocuirea sau completarea sistemului clasic de incalzire, potrivit ministrul de resort, Attila Korodi. Banii nu vor fi dati cetatenilor in mana, ci vor fi virati direct in contul instalatorului (firma care a agreat sa le instaleze panourile solare, pompa de caldura sau alta instalatie care produce energie alternativa), cum se procedeaza si la programul Rabla. Programul pentru ecologizarea caselor – numit "Casa verde" – va incepe pe 5 ianuarie, va fi finantat din taxa de poluare auto si va avea un buget total de 520 milioane de lei in 2009. Pentru finantarea proiectelor firmelor, autoritatilor locale, dar si unitatilor de invatamant pentru montarea de instalatii alternative de producere a energiei, Ministerul Mediului a prevazut 120 milioane lei (33,05 milioane euro). Plafoanele de finantare pentru acestea sunt diferite – companiile primesc 50% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 250.000 lei, in timp ce primariile si unitatile de invatamant pot beneficia de 60%, dar fara sa depaseasca 300.000 lei.
Tehnologii pentru casele verzi
Posesorii de case verzi sunt sprijiniti si de companiile producatoare de tehnologie, care se concentreaza in ultimul timp tot mai mult pe protejarea mediului inconjurator. Exista televizoare care isi regleaza singure luminozitatea in functie de lumina din camera, stickuri de memorie din carton, laptopuri din lemn si chiar incarcatoare cu manivela. Un astfel de produs "verde", la dispozitia celor care vor sa protejeze mediul, este si laptopul Bamboo Series de la ASUS, care conferã senzatia de familiaritate, fiind fabricat din lemn, iar nu din metale reci. Cu ajutorul tehnologiei motorului super-hibrid, care poate mari viata unei baterii cu pana la 70%, acest produs eficientizeaza consumul de energie. Totodata, cele mai noi laptopuri MacBook de la Apple nu mai contin mercur si cabluri din PVC, iar sticla este fara arsenic. Display-urile laptopurilor folosesc LED-uri, consumand astfel cu 30% mai putina energie.
De asemenea, media-playerul ECO Trevor Baylis, produs de TCL Products Ltd., ofera mai multa libertate de a asculta muzica sau postul de radio preferat, de a viziona filme sau albume de fotografii fara a depinde de o sursa de alimentare cu energie. Printre caracteristicile tehnice se regaseste si sistemul ECODynamo de incarcare tip dinam – cu manivela, care poate fi conectat si la telefonul mobil. Si Sony a anuntat ca a dezvoltat o baterie "ecologica", incastrata intr-o carcasa realizata din materiale plastice bazate pe materii vegetale si care functioneaza printr-o serie de reactii chimice bazate pe zaharuri. Potrivit unui comunicat al companiei, bateria produce aproximativ 50 de miliwati si are destula energie pentru a alimenta un player MP3 si un set de boxe.
