Uniunea Europeană a demarat următoarea fază a programului Copernicus de observare a Terrei, după ce a desemnat producătorii industriali care vor construi următoarea generaţie de sateliţi europeni.
În total, vor fi 6 sateliţi şi vor avea misiunea de a monitoriza atât banchizele, cât şi emisiile de CO2.
Alături de programul Galileo în domeniul navigaţiei prin satelit, Copernicus reprezintă programul-far în politica spaţială a Comisiei Europene şi a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
Şapte sateliţi Sentinel sunt deja pe orbită – mai mulţi alţii se află în etapa de construcţie – şi furnizează date de observare a Terrei, utilizate atât pentru a monitoriza clima şi poluarea, cât şi pentru a evalua pagubele produse de catastrofele naturale.
„Nu există nimic comparabil în lume, reprezintă Europa cu tot ce are ea mai bun”, a declarat Josef Aschbacher, directorul departamentului de monitorizare a Terrei din cadrul ESA.
Cu ocazia întrunirii unui comitet de politică industrială, miercuri, ESA a decis „să extindă acest sistem cu o nouă generaţie de sateliţi”, un fel de „Copernicus 2.0”, cu ajutorul unui buget total de 2,5 miliarde de euro, a explicat el.
Cei şase sateliţi Sentinel, fiecare cu o misiune specifică, ar trebui să fie lansaţi între 2025 şi 2029. Un al doilea dispozitiv spaţial pentru fiecare dintre aceste misiuni va fi lansat alături de ei.
Misiunea CO2M (Sentinel 7) va permite monitorizarea emisiilor de CO2 produse de activităţile umane şi, de asemenea, o mai bună orientare a politicilor concepute pentru reducerea acestora. Compania germană OHB a fost desemnată coordonatorul industrial al acestei misiuni, iar Thales Alenia Space (TAS) va fi partenerul său din Franţa, potrivit unui comunicat publicat de ambele grupuri.
Un joint-venture între compania franceză TAS şi cea italiană Leonardo a obţinut statutul de coordonator pentru trei misiuni: Chime, CIMR şi Rose-L.
Misiunea Chime (Sentinel 10) va furniza observaţii super spectrale, utile pentru supravegherea solurilor şi a vegetaţiei. OHB şi Leonardo vor fi principalii parteneri coordonatori ai misiunii.
Banchize şi secete
Misiunea CIMR (Sentinel 11) se va concentra pe zona Arcticii, monitorizând în special temperatura şi salinitatea apei oceanice. Filialele germane şi italiene ale grupului OHB vor coordona proiectul.
Rose-L (Sentinel 12), coordonat de TAS în Italia, avându-l drept partener pe constructorul aeronautic european Airbus, va folosi un radar pentru a monitoriza umiditatea şi afânarea solurilor, dar şi pentru a diferenţia diversele tipuri de culturi agricole.
Airbus va coordona din Spania misiunea LSTM (Sentinel 8), care va monitoriza mai ales secetele şi resursele de apă, iar din Germania va conduce misiunea Cristal (Sentinel 9), care va măsura grosimea banchizelor şi înălţimea calotelor glaciare din lume.
În total, „volumul comenzilor pentru Thales Alenia Space ce rezultă din recentele decizii de cereri de oferte se ridică la aproximativ 1,8 miliarde de euro”, au transmis reprezentanţii acestui grup într-un comunicat.
Reprezentanţii Airbus au felicitat la rândul lor decizia ESA, într-un comunicat şi au reamintit că proiectul Copernicus rămâne „cel mai ambiţios program de observare a Terrei de până acum”.
Cele două grupuri precizează că negocierile finale, înainte de semnarea contractelor, vor începe în curând.
Bugetele alocate de ESA garantează rezultate geografice pentru fiecare stat, în funcţie de investiţiile fiecăruia dintre ele.
Prin „Copernicus 2.0”, agenţia spaţială germană, DLR, a evaluat astfel la 800 de milioane de euro suma de care vor beneficia companiile germane.
