Conceptul de turism regenerativ a apărut ca răspuns la limitările turismului sustenabil și a fost inspirat de principiile regenerării aplicate inițial în ecologie și agricultură. Popularizat în anii 2010 de Anna Pollock, fondatoarea Conscious Travel, o platformă educațională și consultativă care promovează turismul etic și responsabil, acest model susține ideea că turiștii și operatorii din industria turismului trebuie să contribuie activ la sănătatea mediului, economiei locale și culturii comunității vizitate.
Spre deosebire de turismul sustenabil, care urmărește să minimizeze impactul negativ al călătoriilor, turismul regenerativ merge mai departe, scopul său fiind de a repara și regenera locurile vizitate, lăsându-le mai bune decât au fost găsite.
Dacă turismul sustenabil a devenit deja familiar, atât pentru industria turismului, cât și pentru călători, cel regenerativ aduce provocări chiar și pentru specialiști.
În lucrarea sa Turismul regenerativ: o recenzie de ultimă generație, Anna Pollock susține că specialiștii în relații publice și marketing au simplificat excesiv conceptul de turism regenerativ prin expresii precum „lăsând un loc mai bun decât l-ai găsit”, „dând înapoi mai mult decât luăm” sau devenind „net pozitiv”. „Unii cercetători au preluat aceste sloganuri superficiale, fără a investiga în profunzime complexitatea acestui concept.”
Contribuția turismului la revitalizarea ecosistemelor
Forumul Economic Mondial a estimat că peste jumătate din PIB-ul global, 44 de trilioane de dolari, este potențial amenințat de pierderea naturii și a biodiversității, în timp ce tranziția către o economie pozitivă pentru natură ar putea crea 395 de milioane de locuri de muncă până în 2030.
Acest lucru evidențiază nevoia de soluții care să depășească simpla conservare și să integreze o regenerare profundă a ecosistemelor. O’Shannon Burns, fondatoarea Ochre Consulting, companie de consultanță în domeniul durabilității pentru comunități și planetă, explică faptul că „magia regenerării are loc atunci când practicienii înțeleg sistemele și analizează problemele mai profund, dincolo de suprafață. Turismul extractiv apare cel mai frecvent deoarece elementele care susțin viața nu sunt bine înțelese sau valorificate. Dezvoltarea unui proces pentru a înțelege și valorifica această esență unică este vitală”.
Rolul IMM-urilor în implementarea regenerării
Totodată, cum aproximativ 80% din sectorul de turism e compus din IMM-uri, este esențială educația pentru întreprinderile mici. O’Shannon Burns, fondatoarea Ochre Consulting, și Chloe King, cercetătoare și coautoare a Climate Action through Regeneration: Unlocking the Power of Communities and Nature through Tourism, subliniază importanța adoptării unor măsuri urgente.
Expertele atrag atenția asupra necesității ca sectorul turismului să își reducă rapid dependența de combustibilii fosili și să decarbonizeze lanțul de aprovizionare. „Acest lucru necesită ca întreprinderile mici să înceapă să măsoare și să atenueze emisiile ca parte a activității lor comerciale”, afirmă Burns și King în cadrul raportului publicat de Regenerative Travel.
Diferențele dintre turismul sustenabil și cel regenerativ
| Aspect | Turism sustenabil | Turism regenerativ |
| Scop | Minimizarea impactului negativ | Îmbunătățirea activă a locului |
| Abordare | Conservare | Restaurare și regenerare |
| Exemple de acțiuni | Utilizarea transportului public, reducerea deșeurilor | Plantarea de copaci, reabilitarea terenurilor degradate |
| Impact pe termen lung | Menținerea stării actuale | Crearea unui sistem mai bun și mai rezilient |
Turism regenerativ în practică
În țări precum Islanda, Noua Zeelandă sau Costa Rica, se fac progrese în integrarea turismului regenerativ.
În Islanda, turiștii pot participa la programe de reabilitare a peisajelor vulcanice prin plantarea de vegetație autohtonă pentru a combate eroziunea solului. De exemplu, proiectul Hekluskógar vizează reîmpădurirea zonelor din apropierea vulcanului Hekla, contribuind la stabilizarea solului și la reducerea eroziunii cauzate de activitatea vulcanică.
Nordic Regenerative Tourism (NorReg), proiect al Clusterului de turism din Islanda pentru susținerea operatorilor de turism din țările nordice, a implementat în 2022 un proiect pilot cu scopul de a integra principiile regenerării în sectorul turismului nordic. Acest proiect a fost orientat spre transformarea turismului dincolo de sustenabilitate, promovând inițiative care contribuie activ la îmbunătățirea mediului și a comunităților locale.
NorReg și proiectul finanțat de UE CE4RT (Circular economy for Regenerative Tourism) se concentrează pe activități care combină restaurarea mediului, conservarea culturală și susținerea economiei locale, prin proiecte de reîmpădurire și conservare, programe de imersiune culturală și ateliere despre economia circulară.
Turiștii participă la inițiative precum plantarea de specii native, restaurarea zonelor umede și protejarea habitatelor faunei sălbatice, prin activități ce țin de numărarea focilor, curățarea plajelor și refacerea potecilor de drumeție. În plus, aceștia pot învăța abilități tradiționale, cum ar fi țesutul nordic sau practicile de pescuit sustenabil, direct de la meșteșugari și comunități locale, contribuind astfel la conservarea patrimoniului cultural.
„Turiștii care participă la inițiativele noastre subliniază deseori cât de mult apreciază oportunitățile de a interacționa profund cu cultura locală și de a contribui la schimbări pozitive concrete. De exemplu, activități precum reîmpădurirea, atelierele de meșteșuguri tradiționale sau experiențele culinare sustenabile rezonează puternic cu ei”,
afirmă Asta Kristin Sigurjonsdottir, CEO al Clusterului de Turism din Islanda.
Noua Zeelandă oferă un alt exemplul de turism regenerativ prin Kohutapu Lodge, o inițiativă care pune accent pe reconectarea cu natura și revitalizarea comunităților locale. Această destinație combină turismul cu impact pozitiv asupra mediului și culturii Maori.
Vizitatorii sunt încurajați să participe la experiențe autentice, precum povești tradiționale, lecții de gătit cu ingrediente locale și implicarea în proiecte comunitare. În plus, o parte din veniturile obținute este redirecționată pentru susținerea inițiativelor educaționale din comunitatea maori.
În Costa Rica, turismul regenerativ se manifestă prin inițiative de reîmpădurire, protejarea faunei sălbatice și restaurarea recifelor de corali, toate având scopul de a revitaliza ecosistemele degradate și de a sprijini comunitățile locale.
Proiectele de reîmpădurire implică plantarea de copaci nativi și recrearea habitatelor pentru animalele sălbatice, reducând emisiile de carbon și îmbunătățind biodiversitatea.
Pe coaste, eforturile de refacere a recifelor marine protejează viața marină și susțin activități turistice ecologice, precum scufundările responsabile. În același timp, cooperativele de agricultură ecologică susțin fermierii locali în adoptarea unor metode sustenabile, în timp ce cazările ecologice din țară promovează practicile responsabile, oferind sejururi care sprijină bunăstarea comunităților și refacerea mediului.
În Zanzibar, Chumbe Island Coral Park este un exemplu de succes în regenerarea ecosistemelor marine și susținerea comunităților locale. Înființat la începutul anilor 1990, ca răspuns la degradarea mediului marin din cauza pescuitului excesiv și a practicilor distructive, parcul a fost creat ca un „parc marin educațional” axat pe conservare, educație și ecoturism.
Administrat în colaborare cu satele de pescari locale, Chumbe găzduiește astăzi unul dintre cele mai sănătoase recife de corali din Zanzibar, cu o acoperire de corali tari de până la 80% și peste 500 de specii de pești.
Acest refugiu marin nu doar că protejează biodiversitatea, ci contribuie activ la reînnoirea stocurilor de pește, fiind esențial pentru securitatea alimentară a comunităților de coastă, mai ales în contextul crizei de pescuit din zonă cauzate de supraexploatare.
Blue Apple Beach din Columbia nu este doar un hotel și club de plajă, ci un exemplu de afacere care folosește ospitalitatea pentru a reduce inegalitățile sociale. Fondat cu scopul de a crea un spațiu divers și incluziv pentru oaspeți și angajați, hotelul oferă oportunități egale pentru grupurile marginalizate, comunitatea LGBTQ+ și persoanele cu educație tradițională limitată.
Prin promovarea unei experiențe turistice accesibile turiștilor locali și comunităților de culoare, Blue Apple Beach a reușit să atragă sprijinul columbienilor pe durata pandemiei, când călătoriile internaționale erau restricționate.
Fondatoarea Portia Hart subliniază că excluderea socială nu este rezultatul lipsei de interes, ci al lipsei de reprezentare în marketingul turistic tradițional.
Borana Lodge, fondată în 1993 la poalele Muntelui Kenya, susține o zonă de conservare de 130.000 m2 care adăpostește specii pe cale de dispariție, precum rinocerii albi și negri. Printr-o abordare holistică, ce implică turismul, agricultura și alte activități economice, Borana sprijină comunitățile locale și protejează ecosistemele critice.
Zona de conservare este administrată în colaborare cu localnicii, care beneficiază de acces la pământ și resurse, având posibilitatea să își îngrijească animalele și să le pregătească pentru piață.
Eforturile de incluziune cuprind angajarea de femei rangeri și persoane din grupuri vulnerabile în tăbăcării și ateliere de tâmplărie.
Borana a investit 600.000 de dolari în comunitate și sprijină dezvoltarea ecoturismului în satele vecine, contribuind la creșterea sustenabilă a regiunii. Datorită acestor măsuri și a unei echipe anti-braconaj bine pregătite, nu s-au înregistrat incidente de braconaj în ultimii opt ani.
De ce are nevoie România de turism regenerativ
Turismul regenerativ poate juca un rol esențial în conservarea și revitalizarea patrimoniului natural și cultural al României. Peisaje naturale unice, precum cele din Delta Dunării și Munții Carpați, se confruntă cu amenințări semnificative din cauza defrișărilor și a activităților turistice necontrolate.
De exemplu, în Delta Dunării, turismul necontrolat a dus la pierderea habitatelor naturale și la afectarea biodiversității. În plus, comunitățile locale cu tradiții valoroase pot beneficia de pe urma turismului regenerativ.
„O parte importantă a regenerării este înțelegerea esenței unui loc și modul în care fiecare element contribuie, în mod unic, ca parte a unui ecosistem mai larg, fie la degradare, fie la regenerare. Întâlnesc adesea oameni care doresc să treacă imediat la acțiune sau care au făcut deja pași individuali în direcții diferite”,
explică fondatoarea Ochre Consulting.
Realitatea turismului regenerativ
Conform unui raport Booking.com din 2024, 45% dintre respondenți consideră că este important să călătorească mai sustenabil, însă acest aspect nu reprezintă o prioritate atunci când își planifică vacanțele. Mai mult, 28% dintre călători afirmă că au obosit să audă despre schimbările climatice,
Totodată, un studiu realizat de Center for Open Science (COS), o organizație non-profit care promovează transparența în cercetare, arată că 84% dintre respondenți declară că simt vinovăție pentru că au afectat mediul prin călătoriile lor.
În acest context, O’Shannon Burns, fondatoarea Ochre Consulting, atrage atenția asupra faptului că
„de prea mult timp, sectorul turismului și al călătoriilor s-a bazat pe sentimentele turiștilor pentru a decide dacă și cum să se implice în sustenabilitate. Cred că se pune prea mult accent pe alegerile consumatorilor și prea puțin pe faptul că locurile prospere, cu elemente locale, culturale și de mediu unice, sunt esențiale pentru acest sector”.
Dar, implicarea activă poate schimba percepția turiștilor: „Odată ce turiștii au parte de o experiență în care văd cum banii lor protejează un loc și susțin comunitățile, aceștia sunt mult mai predispuși să caute astfel de experiențe din nou. Am văzut puterea implicării călătorilor în experiențe regenerative”, remarcă Burns.
Asta Kristin Sigurjonsdottir subliniază că o cerere tot mai mare pentru astfel de experiențe de călătorie semnificative vine, în special, din partea generațiilor mai tinere și a celor care prioritizează sustenabilitatea. „Totuși, nivelul de conștientizare variază la nivel global, ceea ce evidențiază necesitatea educației și informării continue.”
Pentru ca turismul regenerativ să fie adoptat pe scară largă, este nevoie de modele de afaceri care recunosc impactul activităților asupra destinațiilor. „Avem nevoie de parteneriate eficiente între sectorul public și cel privat, care să protejeze și să regenereze destinațiile”, adaugă Burns.
Totodată, ea subliniază că reglementările privind emisiile de carbon și afirmațiile ecologice pot impulsiona companiile să acționeze mai responsabil.
Unele agenții de turism au început să răspundă acestei cereri prin crearea unor pachete de călătorii care includ activități regenerative. CEO-ul Clusterului de Turism din Islanda menționează că, „prin colaborări cu proiecte precum NorReg, partenerii de turism au reușit să integreze elemente regenerative în itinerarii, ceea ce a contribuit la creșterea interesului din partea călătorilor conștienți de mediu”.
Turismul regenerativ: nișă sau viitorul turismului?
Această schimbare de paradigmă necesită mai mult decât simple acțiuni individuale. Regenerarea nu este doar un concept aplicat turismului, „ci o practică și o mentalitate care a fost parte din viața comunităților și a naturii de mii de ani. În anumite locuri și momente din istorie, aceasta a fost abordarea ‘mainstream’. Cred că este important să recunoaștem această realitate atunci când reflectăm asupra modului în care sectorul turismului poate fi transformat pentru a susține regenerarea”, explică O’Shannon Burns, fondatoarea Ochre Consulting.
O părere similară are și Asta Kristin Sigurjonsdottir, CEO al Clusterului de Turism din Islanda, care subliniază că această transformare necesită un efort comun, nu doar dorința turiștilor de a se implica. Este nevoie de colaborări între guverne, sectorul privat și comunitățile locale.
„Mai avem încă mult de lucru, însă cred cu tărie că turismul regenerativ va deveni un concept mult mai cunoscut în anii următori, deoarece, în cele din urmă, este o afacere bună. Această evoluție va necesita o schimbare de sistem la scară largă, colaborări mai puternice susținute de inovație tehnologică și aliniere legislativă.”
#turismgenerativ #afaceriverzi #ecoturism #regenrativetravel #turismsustenabil
