text de Alexandru Bara
Toate activitatile umane produc deseuri mai mult sau mai putin periculoase. Deseurile medicale insa sunt periculoase atat pentru oameni, cat si pentru mediu, expunand la riscuri infectioase populatia. Sterilizarea cu abur saturat este una dintre tehnologiile alternative incinerarii, recomandata si utilizata la nivel mondial ca solutie pentru tratarea deseurilor medicale infectioase (DMI) rezultate in urma activitatii zilnice a unitatilor sanitare.
Fundamentare afacere DMI prin sterilizare
Pentru evitarea contaminarii mediului si a omului deseurile medicale trebuie tratate inainte de a fi aruncate la groapa de gunoi. Fundamentarea unei afaceri in domeniu:
– arderea in crematorii a deseurilor medicale reprezinta o sursa de poluanti foarte toxici, precum dioxina, mercurul, noi compusi chimici si cenusa toxica;
– necesitatea inchiderii tuturor crematoriilor din unitatile medicale pana in 2008 conform Ordinul MMGA nr. 1215/2003 – contraventie H.G. 128/2002;
– eliminarea sau distrugerea completa a tuturor formelor de viata microbiana, inclusiv a endosporilor bacterieni foarte rezistenti provenind din DMI periculoase.
Ce inseamna DMI?
– deseuri infectioase – care au venit in contact cu sange sau alte fluide biologice (tifon, bandaje, hartie, prosoape, panzeturi, lenjerie, manusi chirurgicale etc.);
– deseuri intepatoare (seringi, ace hipodermice, tubulaturi, lamele, cutite, bisturie, sticlarie de laborator, culturi, lamele, pipete etc.);
– hartie, plastic si materiale de carton contaminate.
Procesul tehnologic de sterilizare pentru management integrat al DMI (procesare cantitati mari)
– colectarea deseurilor in containere speciale, puse la dispozitia spitalelor din materiale de culori si marcaje stabilite conform normelor legale;
– preluarea si transportul deseurilor de la spitale la locul in care este montat sterilizatorul, in containere ermetice si in conditii de securitate (unele spitale detin instalatii de ultima generatie pentru sterilizare);
– sterilizarea deseurilor;
– tocarea deseurilor ascutite si intepatoare sterilizate;
– deseurile ce rezulta dupa sterilizare si tocare, fara concentratie bacteriana, reprezinta gunoi menajer care se compacteaza, reducandu-se cantitatea de deseuri la 40%-80% din cea initiala;
– transportul final al deseurilor medicale sterilizate la gropile de gunoi.
Ce costuri implica?
Daca nu este vorba despre un echipament mobil pentru tratarea deseurilor spitalicesti la fata locului, procesul tehnologic fix presupune:
1. Achizitionare si amenajare spatiu/hala;
2. Disponibilitate utilitati: apa, gaz, canalizare;
3. Instalatie: zona depozitare temporara, carucioare sterilizator, sterilizator, centrala abur, tocator, compactor pentru depozitarea finala;
4. Autorizare: raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, autorizare echipamente ISCIR, autorizatie de constructie, obtinerea unui acord de protectia mediului pentru inceperea oricaror operatii, autorizatie de functionare, impozite si taxe locale etc.);
5. Functionarea instalatiei: consum apa, gaze, consumabile (piese de schimb, saci pentru sterilizare, echipamente de protectie etc.;
6. Transport: microbuz echipat cu instalatie de climatizare (in functie de necesarul de colectare de la unitatile medicale contractate);
7. Recipiente specifice autorizate pentru colectarea selectiva.
8. Administrarea: personalul implicat in ciclul de management integrat al DMI;
9. Contractare: contracte de colectare si neutralizare DM cu unitatile medicale/poluatori specifici, contract cu firmele de salubrizare pentru depozitarea finala.
Analiza swot
Puncte tari
– tratare directa cu abur saturat, la temperatura si presiune ridicate/constante;
– managementul deseurilor bazat pe principiul: poluatorul plateste reducerea riscului de la sursa;
– capacitati de procesare mari (ex.: capacitatea medie a unei instalatii functionale pe piata romaneasca este de 455 kg/50 min., rezultand un potential de procesare de 72 t/luna);
– reducerea cantitatii de deseuri la 40%-80% din cea initiala (in functie de tehnologia de sterilizare folosita);
– eliminarea finala pentru deseurile periculoase prin arderea in crematorile unitatilor medicale prezinta numeroase riscuri si inconveniente: in procesul de incinerare se produc emisii no cive precum dioxina si metalele grele, deosebit de periculoase pentru sanatatea populatiei; frecvent, prezinta deficiente de functionare, fiind instalatii depasite tehnologic si moral, nu sunt adaptate pentru incinerarea deseurilor cu un continut ridicat de material plastic; cosurile de fum nu au inaltimea corespunza toare, de cele mai multe ori fiind sub nivelul cladirilor invecinate; costuri ridicate de operare;
– alternativa pentru unitatile medicale in privinta inchiderii etapizate a instalatiilor de tratare termica a deseurilor periculoase medicale, prevazuta in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor.
Puncte slabe
– cantitatea reala produsa la nivel local/regional de DMI nu este o informatie publica;
– potentialul de procesare poate depasi necesarul de sterilizare deoarece nu se pot incheia contracte de procesare cu toate unitatile medicale locale/regionale;
– dificultatea incheierii si respectarii contractelor cu unitatile medicale care, din obisnuinta, nu aloca bani pentru ceea ce se colecteaza in "mod normal" de fimele de salubrizare la comun cu gunoiul menajer;
– tentatia de a reduce durata de tratare a deseurilor pentru diminuarea costurilor legate de producerea aburului la temperatura si presiunea optime;
– reticenta nationala generalizata fata de colectarea selectiva a deseurilor;
– deseuri ce nu pot fi neutralizate prin sterilizare: anatomopatologice si parti anatomice, citotoxice, farmaceutice, radioactive, cadavre, containere ce contin gaz sub presiune, produse explozive si chimicale, produse si recipiente ce contin mercur, compusi organici volatili sau semivolatili;
– necesitatea amenajarii unor spatii dedicate de catre produca torii de DM pentru eficientizarea ciclului de colectare si transport.
Oportunitati
– Romania isi propune ca in 2007 sa inchida jumatate din numarul crematoriilor existente, restul in 2008;
– externalizare catre terti a serviciilor de tratare si eliminare de catre unitatile medicale;
– existenta echipamentelor mobile sau stationare pentru tratarea deseurilor spitalicesti la fata locului;
Amenintari
– Politica si organizarea unitatilor medicale cu privire la DMI (nerespectarea pasilor de segregare la producator pentru evitarea incarcarii facturilor, supravegherea procesului de segregare, monitorizarea/gestionarea cantitatilor si continutului de seurilor produse si predate spre tratare, informarea si responsabilizarea personalului, crearea si respectarea unui program de sanatate pentru angajati si pacienti, amenajarea de spatii sterilizate pentru depozitare temporara, raportari reale la autoritatile in domeniu);
– Gen de afacere dependenta de contracte cu unitatile medicale si de cantitati mari pentru procesare, oferta de pret de pin zand de acesti factori majori;
– Unitatile medicale medii si mici pot achizitiona autoclave proprii.
Daca s-ar….
Daca s-ar respecta legea pana la capat, nu ar mai parea ca sectorul privat lucreaza la responabilizarea autoritatilor publi ce implicate, iar accentul nu ar mai cadea pe bani, ci pe performanta.
