Numărul de sticle de plastic medii și mari de pe piața românească ar putea crește, chiar dacă numărul global al PET-urilor va scădea, în cazul în care garanția prevăzută în sistemul garanție-returnare (SGR) va fi fixă, potrivit unui studiu realizat de London Economics.
Cercetarea a evidențiat beneficiile unui SGR cu garanția variabilă comparativ cu un SGR cu garanția fixă, iar rezultatele acesteia au fost prezentate în cadrul unei dezbateri organizate de Alucro, o asociație care desfasoara proiecte prin care promovează exclusiv colectarea selectivă și reciclarea dozelor din aluminiu.
Director General, Asociația Alucro – Every Can Counts România, Adina Magsi, a atras atenția că introducerea SGR va determina consumatorii din România să înlocuiască dozele de aluminiu cu sticle PET de volum mare din cauza valorii cumulative a garanției mai mari pentru aceeași cantitate de băutură.
„Aș dori să atrag atenția asupra a două lucruri importante. Un SGR cu cuantum fix va avea rate de returnare cu 8-9% mai mici decât s-ar fi întâmplat dacă am fi avut un sistem de garanție-returnare cu garanția variabilă și lucru acesta ar fi fost posibil în primii trei ani de implementare a sistemului. Numărul de sticle de plastic medii și mari (…) de pe piața din România va fi mai mare în cazul unui SGR cu cuantum fix al garanției atât față de nivelul de referință (fără SGR) și față de un SGR cu garanție variabilă, în primii 5 ani de funcționare a sistemului”, a spus Magsi.
În ambele variante ale SGR, numărul dozelor de aluminiu de pe piață scade, dar în cazul unui SGR cu cuantum variabil, scăderea e mai mică. Europenii folosesc până la 50 de miliarde de doze de aluminiu / an, potrivit Alucro. Magsi a atras atenția că doza de aluminiu este „ambalajul perfect pentru orice băutură” și a subliniat că trebuie să se facă diferența între reciclarea care duce treptat la degradarea materialului și reciclarea care permite menținerea materialului în circuit fără a-și pierde caracteristici, așa cum este aluminiul.
Garanția este prea mică
În cadrul dezbaterii, președintele Comisiei de mediu de la Senat, Aurel Oprinoiu, a atras atenția că prețul de 50 bani/ ambalaj este prea mic pentru a încuraja returnarea.
Oprinoiu a atras atenția că în acest moment majoritatea partenerilor din industrie nu sunt pregătiți și că sistemul e nefuncțional. El a exemplificat și cu experința trăită în Danemarca. „Sunt convins că erau diferențiate sumele de garanție pentru că la o sticlă de bere a trebuit să plătesc aproape 3 coroane din prețul total de 7 coroane. Eu sunt convins că studiul este relevant. (…) Este de la sine înțeles că garanția diferențiată nu poate decât să aducă valoare. Doar 50 de bani pe orice container este o sumă prea mică și nu motivează, nu încurajează ca acest sistem să funcționeze”, a spus Oprinoiu.
Director General Can-Pack Recycling, Dragoș Doru, a subliniat că ambalajele pentru băuturi reprezintă aproximativ 10% din totalul deșeurilor pe care le generează România, respectiv circa 600.000 de tone față de 6 milioane de tone de deșeuri totale/ anual. „Dacă vom recupera 80-90% vom rezolva doar o mică parte din problema deșeurilor. Deci dacă vrem cu adevărat să spunem că SGR este important, dar pe termen lung ne ajută doar într-o mică măsură”, a spus Doru.
Trebuie să avem cel mai bun SGR din lume
Expertul în deșeuri Raul Pop, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, a subliniat că România poate beneficia de experiența altor țări astfel încât să implementeze cel mai bun sistem garanție-returnare.
„Eu nu împărtășesc deloc opiniile că noi trebuie să începem mediocru și să vedem noi cum merge și vom ajusta. Statul român nu știe să ajusteze nimic. După cum se vede ajustează de vreo 15 ani, dacă luăm doar de la aderare, tot ce înseamnă politici de mediu cu rezultatele pe care le vedem. Nu văd niciun motiv pentru care să nu avem de la început cel mai bun sistem de garanție-returnare din lume. Suntem în 2021, suntem după 30 sau 40 de ani de experiență de funcționare de SGR-uri la nivel european. Avem țări care au făcut toate greșelile care se puteau face și au ajuns într-o etapă din care putem lua noi unele practici, așa cum au fost ele rafinate de-a lungul timpului. Nu văd niciun motiv pentru care să nu beneficiem de avantajele tehnologiei și a puterii de procesare a big data, ce avem noi în gestionarea acestui sistem și să scoatem maximul de beneficii din el. Știm foarte bine că tot ce nu va intra în sistemul de garanție-returnare rămâne prizonier modului de colectare, sau bine zis de necolectare, așa cum se întâmplă el acum. Aici mă refer la colectarea separată în vederea reciclării de către autorități. Știm foarte bine că asta nu funcționează. Nu există nicio premisă pentru care ar funcționa în viitorul apropiat”, a declarat, în cadrul conferinței, Raul Pop.
El a subliniat că România poate beneficia de faptul că gândește un sistem de la zero și poate implementa la cel mai înalt nivel al ambițiilor, atât cât își poate permite din punct de vedere tehnic.
Vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, Mircea Fechet, fost ministru al mediului, a subliniat că SGR participă cu succes în atingerea țintelelor de mediu stabilite de Comisia Europeană și funcționează bine în zece state europene. „Este cert că beneficiile pe care le aduce sunt pe toate planurile: îmbunătățirea țintelor care privesc colectarea ambalajelor de băuturi, un mediu mai curat, încasare de venituri, sănătate pentru cetățeni. Totuși, cetățenii sunt cei care plătesc garanția și tot ei sunt cei care returnează ambalajul, ceea ce presupune o participare largă. De aici, nevoia de a avea o garanție suficient de ridicată, astfel încât să facă cetățeanul să returneze ambalajul, dar și suficient de scăzută, încât să nu descurajeze achiziția acelor băuturi. Deși inițial s-a considerat că o garanție fixă, în valoare de 0.5 RON pentru toate ambalajele, își va face treaba, cel puțin pentru primul an de funcționare al sistemului, HG-ul actual menționează posibilitatea schimbării acesteia, către una diferențiată. De altfel, și în alte țări s-a făcut trecerea de la o garanție fixă către una diferențiată și, probabil, și invers. În ceea ce privește implementarea sistemului, sunt patru ani de cand s-a decis implementarea și doi ani de când se lucrează la proiectarea lui, iar până când cetățeanul va apuca să retuneze prima doză sau primul PET, probabil că va mai trece ceva timp, având în vedere că termenul de implementare tocmai a fost amânat”, a spus Fechet.
