Odata cu dezghetul, pe strazile Bucurestiului apar mici insule de zapada ori de gheata, innegrite de fumul ce iese pe tevile de esapament ori de noroi.
Suvoaiele de apa care se scurg in canalizari sunt la fel de murdare si duc cu ele tot felul de gunoaie sau substante toxice din atmosfera.
La toate acestea se adauga si substantele antiderapante, folosite de catre firmele de salubritatate la combaterea ghetii si a poleiului.
Antiderapant din sfecla canadiana
Potrivit Legii Mediului, aceste substante trebuie sa fie ecologice, sa nu atace asfaltul si sa nu distruga tabla de pe masini. In sectorul 6 al Capitalei, firma de salubritate Urban foloseste pentru deszapezire o solutie antiinghet, denumita Eco-Taw, obtinuta din sfecla, ecologica, importata pana de curand din Canada.
“Un producator roman a obtinut deja licenta pentru aceasta solutie antiinghet, biodegradabila. Costa in jur de 400 de euro o tona, iar in acest an necesarul estimat pentru sectorul 6 este de 2.600 de tone. Pe langa Eco-Taw, folosim si clorura de calciu solida si sare”, a declarat pentru “Green Report” Dan Ceausescu, branch manager la societatea de salubritate Urban. Substantele antiderapante se imprastie cand se anunta nisori sau temperaturile scad sub zero grade.
”Eco-Taw si clorura de calciu, fiind biodegradabile, nu ataca asfaltul si nici masinile, iar cand se dezgheata, chiar daca ajung in panza freatica, nu reprezinta niciun pericol”, mai spune Dan Ceausescu. Cantitatile mari de zapada culese de pe strazi, potrivit lui Dan Ceausescu, sunt transportate pe platforme special amenajate in sectorul 6 de catre primarie.
4.500 de tone de sare impotriva ghetusului, in sectorul 1
In sectorul 1 al Capitalei, principala substanta antiinghet care se imprastie pe strazi contine clorura de calciu cu o concentratie de 30%, amestecata cu sare solida. “Nici clorura de calciu, nici sarea nu ataca asfaltul, ambele sunt biodegradabile. Iar culoarea cenusie a zapezii pe care o vedem cu totii nu are nicio legatura cu substantele antiderapante pe care le imprastiem in timpul iernii. Noxele din trafic, fumul care iese pe tevile de esapament si praful innegresc zapada”, spune Sorin Velicu, directorul firmei de salubritate Romprest.
In aceasta iarna stocul de sare al Romprest, pentru sectorul 1, este de 4.500 de tone, iar cel de clorura de calciu de 2.500 de tone, o tona de clorura de calciu costand in jur de 200 de euro.
Cine arunca zapada murdara in Dambovita poate ajunge la inchisoare
Anul trecut, in Capitala luata prin surprindere ca in mai toti anii de “generalul iarna”, au fost aruncate tone intregi de zapada in Dambovita. “Istoria nu s-a repetat, din fericire, anul acesta. Cu siguranta si-au invatat lectia si in aceasta iarna s-au gospodarit mai bine. Comisarii Garzii de Mediu nu au mai primit sesizari in legatura cu niciun transport de zapada, aruncat in Dambovita, iar despre pedeapsa aplicata unei asemenea fapte, potrivit legii, se poate ajunge si la inchisoare”, a declarat pentru “Green Report”, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu.
