Ministerul Mediului ar putea sustine constructia de microhidrocentrale (MHC) in Romania, prin alocarea de bani de la Fondul pentru Mediu.
Anuntul a fost facut, marti, de Emil Mot, secretar de stat pentru Mediu in Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), in cadrul unei conferinte pe tema MHC organizata de revista Forbes Romania.
Raspunzand la intrebarea Green Report, secretarul de stat a precizat ca nu poate promite bani, dar ca va urma o analiza pe acest subiect, realizata de reprezentantii Ministerului Mediului impreuna cu investitorii privati in domeniul energiei hidro.
Oficialul MMP a precizat ca “Romania are un potential mare atat pentru hidrocentrale mari, cat si pentru MHC“ si ca aceste obiective energetice prezinta o serie de avantaje: conversia energiei hidraulice in energie electrica nu este poluanta, iar centralele hidro au costuri reduse de intretinere si au cea mai lunga durata de viata comparativ cu alte obiective energetice.
Secretarul de stat Mot (foto), recent numit in functie, a evitat sa comenteze controversa iscata in ultimele luni de proiectele de contruire a MHC in Romania.
Aceste proiecte au determinat chiar suspendarea din functie, pentru o perioada de cateva saptamani, a directorului general al Administratiei Bazinale Arges – Vedea din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane. Sanctiunea fusese decisa – si apoi anulata – de fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely.
Directorul general Adrian Moisescu fusese acuzat ca a acceptat cu prea mare usurinta demararea lucrarilor de construire a unor microhidrocentrale in judetul Arges.
Romania are 269 de microhidrocentrale in functiune
Potrivit datelor existente la nivelul Asociatiei Europene pentru Micro Hidroenergie, prezentate de vicepresedintele Asociatiei, Bernhard Pelikan, in Romania existau, in 2009, 269 de MHC (centrale hidro cu puterea de pana la 10 MW) precum si 105 centrale cu putere mai mare de 10 MW.
Bernhard Pelikan considera ca dezvoltarea MHC intampina unele obstacole in toate tarile europene. Printre acestea se numara durata lunga a procedurilor de punere in functiune, de pana la 10 ani, opozitia de mediu, opozitia pescarilor si sprijinul slab oferit de guvernele europene pentru asemenea obiective. Concret, in cazul Romaniei, Pelikan a opinat ca termenul de 10 ani, cat este valabila o aprobare de functionare, este inadecvat.
“O hidrocentrala rezista cel putin 50 de ani. Eu cunosc una care merge de 70 de ani – cu renovarile necesare. Din punct de vedere stiintific, 10 ani nu prea are sens. 10 ani ar insemna o afacere rapida, iar hidrocentralele reprezinta o afacere pe termen lung”, a declarat Pelikan. In tara acestuia, Austria, aprobarile pentru MHC sunt valabile 30 de ani, ceea ce inseamna “o echilibrare pe durata de viata”, a explicat vicepresedintele asociatiei europene.
Pestii nu vor sa urce in lift
Printre cerintele speciale necesare autorizarii unei MHC, in toate tarile europene, se numara construirea de trecatori pentru pesti in zona stavilarelor.
Trecatorile sunt de mai multe tipuri: "cele gen scara erau de ultima ora acum 30 de ani si nu prea functionau", a explicat Bernhard Pelikan. Modelul folosit astazi poate fi un canal lateral, care imita meandrele naturale ale unui rau.
Cea mai noua varianta, dar si cea mai scumpa, este liftul pentru pesti. Din pacate insa, "implica foarte multa munca de convingere pentru a-i face pe pesti sa intre in cabina si apoi sa iasa", a recunoscut vicepresedintele Asociatiei Europene.
Comentariile tale pot fi postate aici
