Solurile Capitalei au un continut foarte mare de plumb provenit, in cea mai mare parte, de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier, valorile limitei maxim admise a prezentei acestui element in pamant fiind depasite cu mult in Piata Rosetti, Piata Nicolae Grigorescu, Piata Sudului, Soseaua Kiseleff – zone cu o circulatie auto intensa.
Potrivit Raportului pe 2008 privind starea factorilor de mediu in Regiunea Bucuresti – Ilfov, publicat pe site-ul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti, in aceste puncte continuturile totale de plumb din primii cinci centimetri ai solurilor depasesc de pana la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 parti per milion), valori mari inregistrandu-se si la adancimi de peste zece centimetri. Desi aici s-au determinat continuturi inferioare valorii limita maxima admisa, acestea au depasit valoarea medie a concentratiei naturale de plumb total din sol (15 ppm).
De asemenea, solurile dispuse de-a lungul arterelor de circulatie contin cantitati de plumb mobil ale caror valori o depasesc de pana la 12 ori pe cea a limitei maxime admisibile. La polul opus se situeaza solurile din parcuri, care au evoluat in regim natural, continuturile de plumb situandu-se intre 5 si 16,2 ppm. Practic, in cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat continutul mediu general al plumbului total din soluri, se mai precizeaza in raport.
De asemenea, se mai specifica faptul ca solurile Capitalei au fost puternic modificate, tipurile naturale intalnindu-se doar pe suprafete restranse, precum zona forestiera nordica si zona agricola nord-vestica.
Suprafetele critice sub aspectul degradarii de terenuri se ridica la 180,84 de hectare, primul loc din acest punct de vedere fiind ocupat de sectorul 1, urmat de sectoarele 5 si 6. Repartitia pe sectoare este urmatoarea: sectorul 1 – 75 de hectare, sectorul 2 – 27,2 de hectare, sectorul 3 – 3,5 hectare, sectorul 4 – 10,14 hectare, sectorul 5 – 35 de hectare si sectorul 6 – 30 de hectare.
In Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov au fost efectuate actiuni pentru reabilitarea ecologica a terenurilor degradate de catre operatorii economici, actiuni ce au fost cuprinse in planurile de actiune care insotesc autorizatiile de mediu integrate.
Reconstructia ecologica a solurilor se realizeaza prin decontaminare si prin luarea masurilor de siguranta in vederea limitarii raspandirii poluantilor.
Activitatile de reconstructie a solurilor vizeaza activitati de imbunatatiri funciare si de prevenire si combatere a poluarii solului.
Problema prevenirii poluarii solului este o activitate care se raporteaza la normele tehnice de protectie a calitatii solului si in al doilea rand la respectarea acestora in activitatea curenta. Normele tehnice de protectie a calitatii solului se refera la prevenirea poluarii din cauza degradarii starii fizice, acidifierii ca urmare a aplicarii unor ingrasaminte chimice cu potential de acidifiere, dereglarii sistemului de nutritie din sol, eroziunii, poluarii chimice, biologice si radioactive.
Lucrarile de reconstructie vizeaza aplicarea unor masuri de remediere a acestor tipuri de poluari ale solurilor. Finantarea lucrarilor de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului se realizeaza de operatorul economic sau de detinatorul terenului, in cazul poluarilor actuale si al celor istorice.
Pentru solurile contaminate ce nu se afla in proprietatea nimanui, sunt abandonate sau apartin domeniului public al statului, lucrarile de investigare si de evaluare a poluarii mediului geologic sunt finantate de la bugetul de stat, prin bugetele autoritatilor care le administreaza sau din fonduri structurale si de coeziune, prin proiecte aprobate spre finantare in conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.
In anul 2007, au existat trei sesiuni de finantare la Administratia Fondului pentru Mediu, sesiuni in care se puteau depune proiecte in domeniul reabilitarii siturilor contaminate.
