Softwash este o spălătorie de haine din București care folosește wet cleaning (spălare delicată), ultimul proces de curățare ecologică apărut pe piață. Prietenoasă cu mediul și cu pielea oamenilor, această spălare folosește apă în loc de solvenți chimici, așa cum se întâmplă în spălătoriile convenționale.
Pe 16 martie 2020, în prima zi de lockdown în București, Ana Maria Stoica curăța geamul spălătoriei de haine Softwash și plângea. Nu era nimeni pe străzi. Nici nu se mai punea problema de marea deschidere, cu petrecere și invitați, pe care o gândise în ultimele două luni.
Este primul ei business, după ce a lucrat aproape 10 ani la spălătoria părinților ei. A fost angajată pe fiecare post, de la recepție, spălat, călcat, până la zona de management – a avut în gestiune o locație mică, cu tot cu angajați.
„Asta mi-au dat părinții mei: m-au învățat meserie”, spune Ana de pe scaunul galben din propria spălătorie.
În toți acei ani, a văzut că cea mai mare provocare pe care o întâmpinau părinții ei era legată de angajați – durata și costurile cursurilor de formare, procesul de a-i transforma în profesioniști. Așa a încolțit în mintea Anei ideea de a face training-uri și a făcut o primă serie, gratuită, prin spălătoria părinților ei. S-a pregătit pentru un seminar de o zi, cu 40 de persoane, însă, din cauza cererii, l-a extins la trei zile, cu 200 de persoane pe zi.
Când a simțit că a ajuns într-un punct de plafonare, și-a anunțat părinții că demisionează și că își ia un an în care să decidă o direcție pentru viața ei profesională. A renunțat la chirie și s-a mutat pe canapeaua unei prietene, cu gândul tot la training-urile de care simțea că domeniul spălătoriilor avea nevoie. Și pentru că voia să pună în practică ce le explica teoretic cursanților, a scris un proiect pentru fonduri europene pentru amenajarea unei spălătorii wet cleaning și a primit banii. În tot anul acela, 2017, a avut doar trei proiecte. Atunci a decis ca spațiul destinat învățării să devină un business.
Din martie până în octombrie, a deschis spălătoria la 7:30 dimineața și a închis-o seara târziu. Ea primea produsele de la clienți și tot ea le spăla și le călca. Pentru că posibilii clienți erau închiși în case, Ana Maria a implementat „Pickup Tuesday” – se ducea tot ea, în fiecare marți, să le ridice hainele care trebuiau spălate.
Wet cleaning – spălarea prietenoasă cu mediul și cu pielea
„Cel mai simplu pas spre sustenabilitate pe care îl poți face e să înveți să ai mai multă grijă de ce ai deja”, scriau cei de la Softwash pe pagina lor de Facebook de Ziua Mondială a Mediului.
Iar această grijă, din prisma serviciilor oferite de o spălătorie de haine, poate fi wet cleaning (spălare delicată), ultimul proces de curățare ecologică apărut pe piață. Cele mai multe spălătorii convenționale folosesc tehnica dry cleaning, care presupune utilizarea solvenților chimici în loc de apă pentru curățarea hainelor.
„Cel mai cunoscut solvent este percloretilena (perclor) – extras din petrol. Hainele se spală în acest ulei foarte gras și se usucă printr-o extracție foarte puternică. E foarte dăunător, este o variantă foarte toxică. Chiar dacă hainele sunt uscate foarte bine, solventul tot mai rămâne. Și noi nu suntem conștienți că absorbim foarte mult din haine”, a explicat Ana.
Într-un raport din 2012, Agenția de Protecție a Mediului din Statele Unite (EPA) arăta că perclorul este o substanță toxică, clasificată ca „posibil cancerigenă pentru oameni”, adică expunerea îndelungată la această substanță are o legătură directă cu creșterea riscului de cancer. Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a confirmat cele transmise de EPA. Printre simptomele expunerii la percloretilenă se numără depresie, afecțiuni ale ficatului și rinichilor, confuzie, amețeală, dureri de cap, pierderea memoriei, somnolență, iritații ale ochilor, nasului și gâtului. Expunerea repetată a pielii la această substanță poate duce la dermatită. În plus, percloretilena poate contamina apa subterană, astfel că trebuie eliminată prin incinerare.
De aceea, pentru Softwash, Ana a ales wet cleaning, tehnologia care face posibilă spălarea hainelor care ar intra la apă, însă fără solvenți. A intrat în contact cu programele de wet cleaning când lucra pentru părinții ei, iar când și-a deschis propria spălătorie a ales acest tip de curățare fără să stea pe gânduri.
„Am decis că dacă se poate așa, de ce să fac partea de chimic?”, a spus ea.
Primul pas, în spălătoria ei, este tratarea petelor cu detergenți ecologici biodegradabili. Apoi, procesul este similar cu spălarea manuală, cu mai puține rotații decât o spălare obișnuită la mașină, cu detergenți mai delicați, cu o perioadă în care hainele stau la înmuiat. La final, hainele sunt uscate și călcate pe două manechine – unul pentru partea de jos și unul pentru cea de sus – doar cu ajutorul aerului cald. Astfel, impactul pe țesătură este redus pentru că haina nu este supusă unui călcat mecanic, cu fierul, decât dacă e absolut necesar – de exemplu, un pantalon care are dungă.
Dozajul detergenților este făcut de un sistem de pompe care calculează la mililitru cantitatea necesară în funcție de kilogramele hainelor din mașina de spălat. Iar balsamul, așa cum îl știm noi din comerț, nu există în spălătoria Anei – este folosită o variantă de balsam pe bază de ulei esențial. De aceea, când deschizi ușa la Softwash, nu te înțeapă niciun miros în nări, așa cum te-ai aștepta când intri într-o spălătorie de haine. E un miros discret, proaspăt, de curat.
Și-a propus ca Softwash să accepte orice produs adus de clienți la curățătorie și să spele chiar și ce alte spălătorii refuză. Așa se face că lucrează cu designeri români care aduc haine la testat înainte de a le pune pe piață și că în spălătorie poți să vezi, așteptându-și proprietarii, căști și ghete de motor, cărucioare pentru copii, valtrapuri pentru cai, fotolii – pară, jucării.
„Cred mult că nu există lucru care să nu se curețe, să nu se igienizeze. Ce-mi dă această siguranță este că știu foarte bine procesul. Dacă ai un proces foarte bine pus la punct, orice produs pe care îl treci pe acolo are același rezultat”, a explicat Ana.
Alternative sustenabile
Acum, Ana lucrează la Softwash alături de alte patru colege și se străduiește să facă mai cunoscut procesul de wet cleaning. Le povestește clienților despre proces, iar în filmările pe care le face pentru social media introduce cadre cu denumirea acestui program, astfel încât publicul să devină familiarizat cu termenul.
Desfășoară în continuare campania „Pick-up Tuedsay” și își ia timp să răspundă fiecărui mesaj de pe Facebook, de pe pagina spălătoriei sau din alte postări care fac referire la Softwash, legat de wet cleaning și de cum putem avea mai multă grijă de hainele noastre și de mediu.
Colectează de la clienți umerașele – cele de la Softwash sunt apoi refolosite, cele de la alte spălătorii sunt predate unui colector pentru reciclare -, invită orice client curios să vadă fiecare pas al spălării și uscării și visează să pună la dispoziție saci textili refolosibili în care clienții să predea și să ridice hainele.
„Cred într-o lume în care oamenii iubitori au grijă de hainele lor și aleg să cumpere mai puțin, dar mai calitativ, în care făuritorii de haine creează cele mai remarcabile produse din materiale testate și etichetate corect cu simboluri de întreținere și într-o lume în care antreprenorii curajoși prosperă în activitatea lor de îngrijire a materialelor textile oferind servicii de cea mai bună calitate și aleg calea potrivită pentru a avea grijă de mediul înconjurător”, a scris ea într-o postare pe blog.
„La Softwash, facem lucrurile cu responsabilitate și căutăm zi de zi alternative sustenabile”, a mai scris Ana.
Sfaturi pentru întreținerea hainelor acasă
Pentru ea, business-ul nu e doar o modalitate de a-și câștiga traiul de zi cu zi (deși Softwash încă nu este pe profit și a fost multe luni pe pierdere), ci și o oportunitate prin care să educe colegii de breaslă, dar mai ales clienții. De aceea, pe pagina lor de Facebook și pe blog postează des sfaturi pentru întreținerea hainelor, interviuri cu specialiști sau povești ale clienților și prietenilor despre hainele preferate.
Iată câteva sfaturi de la Softwash:
- balsamul de rufe poate duce, pe termen lung, la pierderea proprietăților anumitor materiale (cum ar fi hainele sport care în timp își pierd capacitatea de absorbție a transpirației sau prosoapele care în timp nu vor mai absorbi apa la fel de bine);
- temperatura mai mare nu înseamnă haine mai curate (majoritatea hainelor pot fi fără probleme spălate la 30 sau 40 de grade, iar asta le va face să reziste mult mai mult în timp);
- curăță petele cât mai rapid (cu cât aștepți mai mult, cu atât pata va intra mai adânc în țesătură și va fi mai greu de scos; dacă ți se pare dificil de înlăturat, Sweetie massage chick getting fucked Horny Alexis Ford is into hardcore buggering Stepteen Anya Olsen licks stepmom Reagan Darling is tempting fellow with her tits Roxy Raye stretches her anus with a metal speculum and receives an anal reaming Kinky whore Melany loves big stuff in her pussy Cute and Tiny Blonde Halle nugget porn Whore wife Jodi West getting fucked by next door guy Ralph Long Chick receives both of her lusty fuck holes fucked Frisky blonde Kayla Green felt hard cock in her tight ass hole Independence fuck with freedom babe Phoenix Marie Playful bitches Rowan and Lorna try their new toys mergi direct la o curățătorie profesională);
- nu folosi leacuri „din bătrâni” uneori nu vei face decât să fixezi pata și mai adânc în țesătură (sau să te alegi cu o nouă pată). De exemplu, trucul cu ceara scoasă cu ziarul și fierul de călcat nu mai funcționează, pentru că acum nu mai este ceară naturală, ci conține plastic;
- trage mereu fermoarul (înainte să pornești mașina de spălat, asigură-te că toate fermoarele sunt închise; în caz contrar riști să agăți țesăturile sau să strici fermoarele);
- cantitate dublă de detergent nu înseamnă putere de curățare mai mare;
- folosește un detergent cu oxigen activ pentru spălarea hainelor albe; ajută la redarea albului țesăturilor și este o alternativă mai blândă cu hainele decât clorul;
- tenișii albi se îngălbenesc din cauza apei reziduale rămasă în țesătură. Ca să nu se mai întâmple asta, după ce îi scoți din mașina de spălat, pune în interiorul lor câte o cârpa albă, curată (care va absorbi umiditatea) și lasă încălțările la uscat într-o zonă mai caldă (poți pe balcon, dar nu în soare direct);
- încearcă să împarți hainele pe raft în culori deschise și culori închise (astfel eviți transferul de culoare de pe hainele colorate);
- hainele albe trebuie spălate după fiecare purtare, așa diminuezi șansele ca materialul să se îngălbenească;
- nu pune niciodată hainele la uscat în bătaia directă a soarelui. Chiar dacă nu se vede pe moment, în timp ele se vor decolora și își vor pierde calitățile;
- jucăriile de pluș se spală la fiecare câteva săptămâni, pernele la trei luni, iar blugii la cinci – șase săptămâni.
Citește și alte articole din campania „Afaceri pentru România sustenabilă”:
Herbaris, detergenți naturali creați pe dealurile din Prahova
Artă din lâna care altfel ar fi fost arsă
Căni, linguri, cești și creioane, transformate în corpuri de iluminat
Iehana, business-ul de cosmetice „seed to bottle”
Rare House, restaurantul farm-to-table, de familie
Sunday Bites, unturi oleaginoase 100% naturale
Unison, bistro-ul cu mâncare vegană
„Simplu e mai bun”, business-ul care-ți organizează casa
Primul magazin zero waste din București
CUIB, bistro-ul aproape zero waste
Luna Solai, uleiuri presate la rece de un business de familie
