Editorial de Raul Cazan
Producatorii si consumatorii au obligat ia sa apere productia de hrana naturala si sanatoasa. Consumismul extrem care, in aceste timpuri, inghite planeta se manifesta in modul cel mai evident prin fastfood si globalizarea negativa. Conceptul Slow-Food nu consta in exacerbarea lacomiei la masa, ori in centralizarea gandurilor unor gurmanzi, ci intr-o noua perspectiva asupra dezvoltarii. Slow-Food este o retea planetara care incurajeaza localizarea productiei, sintetizata in termenul de "glocal", globalizarea pozitiva.
Congresul TerraMadre, care se organizeaza din doi in doi ani la Torino si care poarta supranumele de "Natiunile Unite ale Taranilor", reuneste reprezentanti ai producatorilor de hrana din 152 de tari care isi cauta nise si debusee intr-un sistem economic mondial. Vorbim, in aceasta lumina, despre o componenta de
business, esentiala, care sa aduca dreptate micilor producatori intr-o piata dominata cu violenta de transnationale. Nu este o miscare de protest, nici nu neaga virtutile unor multinationale, nota bene, ci una care are ca scop salvgardarea resurselor, a apei, a pamantului si a biodiversitatii in contexte culturale locale.
Poate e o utopie, insa utopiile nasc realitate.
La scara mondiala si europeana traim in "noua economie". Uniunea Europeana a lucrat ani buni pentru a dezvolta agricultura de exploatare masiva, iar acum realizeaza ca trebuie sa se intoarca la mica economie cu o valoare adaugata. Taranii au castiguri infime, si acest fapt creeaza grave probleme de justitie sociala, imi spunea, in urma cu doi ani, Carlo Petrini, presedintele Slow-Food. Acum suntem in plina criza mondiala a hranei.
Observam si in planul de dezvoltare agricola al Uniunii Europene o schimbare majora a paradigmei economice. In final, vorbimdespre o balanta dezechilibrata pe ale carei talere se afla cantitatea de hrana, pe de-o parte, si calitatea ei, pe de alta. Teritoriul a redevenit un element esential al dezvoltarii, iar, in productia de hrana, taranul il protejeaza instinctiv. Europa Occidentala a distrus aceasta parte a economiei in tari precumItalia, Franta ori Germania, unde taranii producatori reprezinta sub 4% din populatie. UE isi da seama abia acum de marea eroare.
E foarte important ca Romania sa nu faca aceeasi greseala, spunea Petrini. Ne aflam in fata unei contradictii: tara noastra a iesit din economia colectivista, din forme si sabloane productive centralizate, nascute din modernismul socialist stupid. Acesta a distrus mare parte din traditia seculara a productiei.
Pare bizar, dar acum capitalismul occidental, prin marile companii alimentare, s-a pliat perfect pe formele anacronice ale socialismului prin acapararea pamanturilor sau prin achizitionarea la preturi infime a produselor de baza. Exista capitalism, foarte bine, insa trebuie sa existe si cai locale romanesti.
Taranii si statul roman vor intelege ca, daca vor continua sa vanda pamanturile multinationalelor, acestea din urma nu le vor oferi mai mult decat… subzistenta.
