In vremuri dominate de beton si de sticla, constructiile semneaza un pact cu vegetatia. Acoperisurile verzi reprezinta solutia deja aplicata in Vest pentru a contracara efectele schimbarilor climatice. Romania insa mai are de asteptat. Prima cladire cu acoperis verde anuntata a se construi in Bucuresti este o fata morgana cu detalii tehnice inca necunoscute.
Text de Ileana Magureanu
Orasele se trezesc la viata
Pretutindeni in lume, locuitorii din mediul urban resimt fenomenele meteo extreme. Valuri de canicula izbesc orasele dezgolite de vegetatie, afectand anual milioane de oameni. Raspunsul la problemele cauzate de clima este inverzirea aglomeratiilor urbane, aparent imposibil de aplicat in contextul actualei presiuni economice. De obicei, spatiul verde este jertfit pentru a face loc complexurilor comerciale si rezidentiale. Vesti bune vin insa de departe, de peste Ocean. Toronto a gazduit in perioada 19-21 octombrie primul congres CitiesAlive World Green Roof Infrastructure. Acolo s-au adunat specialistii in infrastructura verde din toata lumea si au discutat despre politica, cercetarea si designul in materie de acoperisuri verzi.
„Acoperisurile verzi pot imbunatati clima oraselor”, subliniaza Wolfgang Ansel, directorul filialei germane a Asociatiei Internationale a Acoperisurilor Verzi. Acestea absorb 80% din precipitatii, minimizand cheltuielile de management al infrastructurii cladirilor. Ele produc oxigen, scad temperaturile si filtreaza contaminantii. De asemenea, contribuie la reducerea emisiilor de gaze si la protejarea ozonului. Maresc performanta energetica a unei cladiri si scad costurile cu racirea si incalzirea. Ofera conditii de habitat pentru fluturi si pasari. Contracareaza efectul de insula de caldura urbana. In plus, sunt izolatoare de zgomot si absorb mai multe sunete decat suprafetele dure, din beton.
Germania se imbraca in vegetatie
„Acoperisurile din Germania sunt inverzite anual pe o suprafata de 10 milioane de metri patrati, din care 80% extensiv si 20% intensiv”, declara Gunter Mann, marketing manager la Optigruen International AG. Expansiunea fenomenului verde german este sustinuta de o baza legislativa puternica. Guvernul sprijina aplicarea diverselor stimulente pentru acoperisurile verzi prin Legea Federala de Protectie a Naturii si Codurile Federale pentru Constructii.
La nivel local, autoritatile germane au doua abordari diferite. Unele landuri obliga includerea acoperisurilor verzi in planurile de dezvoltare urbana. Pe de alta parte, alte localitati 60 GREEN le ofera un ajutor de 10-20 de euro pe metru patrat celor care doresc sa instaleze un acoperis verde. Prin activitati comune cu KfW Foerderbank, guvernul federal finanteaza inverzirea extensiva sau intensiva a acoperisurilor. Acoperisurile verzi pot fi folosite la modernizarea si intretinerea cladirilor vechi prin programul KfW STANDARD de modernizare a locuintelor. Izolarea termica prin intermediul acoperisurilor verzi este vizata de programul
KfW de reabilitare a cladirilor si de masura Oeko-Plus.
Betonul inverzit
Miliarde de metri patrati de asfalt si pietris pot fi redate naturii prin instalarea acoperisurilor verzi, care pot fi de doua tipuri: intensiv si extensiv. Cel extensiv este format dintr-un strat subtire de sol, de 5-10 centimetri, si un strat de drenaj aplicat direct pe o membrana de acoperire. Pe el se pot instala mai ales ierburi perene. Varianta „intensiv” are un strat mai gros de sol si ofera conditii pentru o varietate mai mare de plante.
Acoperisurile verzi se pot construi pe terase cu pante intre 1 si 30 de grade. Daca panta este mai abrupta se folosesc plase de stabilizare a solului. Sunt necesare diferite tipuri de materiale de drenaj in functie de panta.
Spre deosebire de terasele conventionale, un acoperis verde este mai putin afectat de vant. Dupa o furtuna puternica din Malmo, Suedia, acoperisurile verzi recent instalate pe scoala din Augustenborg erau neatinse, in vreme ce acoperisurile din tabla fusesera smulse de vant. Inainte de instalare trebuie luata in calcul greutatea stratului.
Un acoperis verde extensiv cantareste cam 50 kg/mp cand este imbibat cu apa, iar cel intensiv poate ajunge la o greutate de 500 kg/mp.
Tipul de clima este determinant pentru plantele de pe cladiri. Mai ales in cazul acoperisurilor verzi extensive se recomanda alegerea plantelor rezistente la seceta. Cele mai folosite sunt speciile de Sedum si cateva genuri din familia Crassulaceae, alaturi de varietati de muschi.
Chicago – 158.000 mp. Bucuresti…?
Studiul anual al industriei acoperisurilor verzi arata ca orasul american Chicago domina in topul suprafetei ocupate de acoperisurile verzi. An de an, tot mai multe cladiri nordamericane se adapostesc sub vegetatie, iar trendul expansionist s-a instalat deja pe piata.
Capitala noastra nu figureaza in clasament pentru simplul motiv ca, deocamdata, exista doar la nivel declarativ intentia de a dota o cladire cu acoperis verde. Dezvoltatorul Cascade Group, care ridica „prima cladire verde din Bucuresti” – Eurotower – ne-a transmis ca inca nu pot fi date publicitatii amanunte referitoare la stadiul lucrarilor.
Industria romaneasca de green roofs este in stadiu incipient si nu prea se intrevad sanse de dezvoltare rapida. „Nu ne-am concentrat pe segmentul asta pentru ca e scump si nu se vinde, iar fara politica de sprijin nu prea tine”, explica pentru „Green Report” Valentin Leptiher, directorul regional al companiei producatoare de materiale pentru sisteme de acoperis Bauder.
Compania a derulat totusi proiecte de green roofing la scara mica, concentrandu-se pe investitii particulare, rezidentiale. Cererea a venit de la oameni care au vazut cum sta treaba in afara si au vrut sa beneficieze de avantajele unui acoperis verde. Din 2005 pana azi, cam 10.000 mp de vegetatie au acoperit cateva constructii din tara.
Optimisti sunt insa cei de la compania Fedo, specializata in infrastructura verde. Directorul Valentin Alferaru ne-a spus ca luna aceasta vine din Olanda materialul pentru prima lor comanda de acoperis verde. Din nou, este vorba despre un proiect de dimensiune redusa. „Este o moda sa facem o casa cat mai naturala, sa inlocuim betonul cu verdele”, arata Alferaru. Insa, pentru majoritatea romanilor, verdele ramane o necunoscuta intr-o ecuatie pe care momentan n-o rezolva nimeni.
