Text Ileana Magureanu
Plumbul ne intarzie. Incet si sigur, acest poluant actioneaza asupra locuitorilor Capitalei, tintind in principal sistemul nervos. In Bucuresti, valorilelimita sunt depasite de 12 ori! Doar rezultatele screeningului biologic al populatiei privind expunerea la plumb vor arata cat de mult suntem afectati. Institutiile responsabile cu aplicarea masurilor insa sufera de lene si de birocratie.
50 de ani de plumb
De la interzicerea comercializarii benzinei cu plumb, se spune ca au scazut emisiile cu cel mai greu metal. Poluantul insa nu a fost indepartat. El continua sa-si exercite actiunea nociva, cu efecte iremediabile asupra sanatatii oamenilor.
„Plumbul ramane in sol timp de 50 de ani, iar anumite tipuri de sol il transmit mai mult decat altele“, subliniaza doctor Emilia Maria Niciu, de la Institutul de Sanatate Publica Bucuresti (ISPB).
In Bucuresti nu exista un program local de decontaminare a solurilor poluate cu plumb, iar starea de sanatate a populatiei expusa la plumb e cvasinecunoscuta.
Prin aliniere la normele europene s-a lansat programul national de screening biologic. Programul exista doar pe hartie.
Plumb si birocratie
Romania a notificat in februarie 2007 transpunerea in dreptul intern a Directivei 77/312/CEE (de biomonitorizare a populatiei expuse la plumbul din mediu) si si-a asumat obligatia de a raporta bianual catre Comisia Europeana rezultatele privind populatia testata.
Cate persoane au fost testate pana acum? Niciuna! Metodologia de testare a fost aprobata abia in ianuarie 2008, iar pe parcursul anului trecut, ISPB nu s-a ocupat decat cu „rafinarea“ ei, spune Niciu. Tot ea invoca lipsa directorilor din Ministerul Sanatatii Publice – din cauza alegerilor de anul trecut – ca fiind unul dintre impedimentele amanarii screeningului. „Am avut alegeri, n-avem nici director in minister; ce pot sa va spun la ora asta?“ Politizarea administratiei publice si birocratia kafkiana au determinat ISPB sa abordeze doar teoretic screeningul oamenilor contaminati cu metalul indeobste numit „the silent killer“.
Praful tampeste
In comuna Pantelimon, datorita proximitatii cu intreprinderile Neferal si Acumulatorul, s-a realizat studiul Nepoll, care cerceteaza impactul poluarii industriale si urbane asupra sanatatii populatiei. Doctor Aurelia Cordeanu, sefa colectivului de Igiena Copiilor si Tinerilor de la ISPB, ne explica: „Solul contamineaza mai mult decat vopselele cu plumb. Ma refer la praf. Studiul nostru coreleaza nivelul de plumb din sange cu cel din solul contaminat. Lotul studiat este mic, dar rezultatele sunt alarmante si cer un screening populational“.
Sistemul nervos este cel mai afectat. Primele simptome sunt aparent neglijabile: apatie, oboseala, iritabilitate, tulburari de somn, dureri de cap, dificultate la concentrare si libidou scazut. Cei mai vulnerabili sunt copiii, iar cercetari ale CDC (Centre for Disease Control) pe acest esantion de populatie indica scaderea IQ-ului proportional cu cresterea concentratiei de plumb din sange.
Inhalarea, ingerarea si, mai rar, contactul cu pielea sunt caile de patrundere a plumbului in organism. Studii ale BARGE (Grupul de Cercetare Europeana in domeniul Bioaccesibilitatii) arata ca, dintre contaminantii majori, plumbul este absorbit cel mai puternic de organism.
Contaminarea nu coincide cu producerea efectului poluantului, ci se manifesta doar dupa ce plumbul se acumuleaza suficient de mult in tesuturi.
Bucurestii de plumb
In Capitala, contaminarea solului cu plumb este critica in cateva zone. Exista hotspoturi in Piata Rosetti, Piata Nicolae Grigorescu, Piata Sudului si Soseaua Kiseleff. Raportul de Mediu pe 2008 al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului arata ca valorile plumbului mobil depasesc de 12 ori limita maxim admisibila, iar vinovat ar fi traficul.
Mihai Popescu, expert evaluator de mediu, ne spune ca poluarea a inceput de cand s-a trecut de la trasura la masina. „Plumbul s-a concentrat in dreapta si in stanga drumurilor circulate.“
„Nu ma mira ca inca aveti valori ridicate de plumb langa arterele de circulatie din Bucuresti – acesta va ramane timp de decenii acolo, daca solul nu este indepartat sau amestecat cu alt sol. Cercetarile noastre din Indianapolis arata ca plumbul din sol are aproape acelasi nivel ca in 1981, cand s-a eliminat sursa emisiilor – benzina cu plumb“, declara dr. Gabriel Fillipelli, profesor la Universitatea Indiana, SUA.
Prin aer circula asa-zisul „sol atmosferic“, iar expunerea nu este doar exterioara. Particulele incarcate cu plumb se pot insinua in spatii inchise, prin schimbul de aer. Exista trei cai: infiltratia prin crapaturile cladirilor, ventilatia naturala prin deschiderea ferestrelor ori usilor si ventilatia mecanica – aparate de aer conditionat.
„Plumbul din aer are tendinta sa se depuna, iar configuratia de tip canion a cladirilor impiedica dispersia poluantului“, declara Dan Cociorva, de la Institutul de Cercetare in Ingineria Mediului. Acesta ramane mai degraba la nivelul la care respiram si apoi se depune pe sol. „Lucrarile de constructii contribuie indirect la mobilizarea plumbului, deoarece solul este rascolit si supus actiunii vantului“, adauga Cociorva.
Solutii
Avem un poluant care isi exercita foarte subtil actiunea nociva, dar nu stim cat de mult suntem afectati de acesta. Solutiile, evident, constau in eliminarea sursei de contaminare si evaluarea corecta si neintarziata a efectelor asupra sanatatii populatiei.
Mihai Popescu ne spune ca problema s-ar remedia daca s-ar decoperta primii centimetri de sol contaminat. Dan Cociorva subliniaza importanta irigarii solului pentru a impiedica dispersia in aer a particulelor incarcate de plumb.
Doctor Aurelia Cordeanu completeaza: „Plumbul este o prioritate de sanatate publica in zonele poluate. Putem reduce, nu anula absorbtia plumbului in organism. La proiectarea scolilor este important sa se respecte normele legale, sa existe spatii verzi, care sa protejeze copiii“.
Prelungirea asteptarii permite intensificarea expunerii si agravarea efectelor ei. Acestea se manifesta asupra mediului, sanatatii si chiar asupra relatiilor noastre cu Uniunea Europeana. Inca nu se pune problema eliminarii sursei principale de poluare – plumbul din sol, iar timpul nu trece in favoarea noastra. El este principalul aliat al plumbului.
