Eficiența va fi cuvântul cheie pentru funcționarea Sistemului de Garanție – Returnare în 2025. Aceasta este concluzia Conferinței Green Report „SGR la un an de la implementare”, care a reunit oficiali, reprezentanți ai mediului de afaceri și ONG-uri, care au analizat progresele și provocările primului an al sistemului.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că implementarea SGR a transformat România într-o țară mai curată, marcând un salt semnificativ în colectarea ambalajelor.
„România, din nefericire, avea o performanță extrem de modestă la colectarea separată. Astăzi putem spune că am depășit rata de colectare de 80%, ceea ce este spectaculos”,
a declarat acesta, adăugând că sistemul a fost un pariu câștigător pentru toți actorii implicați.
Fechet a menționat impactul pozitiv al SGR asupra mediului și economiei locale. Exemple precum curățarea lacului Bicaz, odinioară sufocat de PET-uri, reflectă succesul proiectului.
„Mă bucur foarte mult atunci când primesc fotografii, spre exemplu, cu lacul Bicaz, întâmplător în vecinătatea orașului în care trăiesc eu, care în urmă cu foarte puțini ani arăta ca o mare de PET-uri, iar care astăzi (…) este curat, nu există aproape niciun PET în lacul Bicaz”, a spus el.
Totodată, ministrul a recunoscut că inițiativa are nevoie de ajustări și soluții pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung. Printre acestea, el a sugerat utilizarea penalităților sub forma unor investiții în infrastructura sistemului.
Reprezentând administratorul sistemului – RetuRO, Anca Marinescu, a evidențiat că primul an al SGR a fost unul de testare și ajustare.
„Știam că nu va fi perfect din prima zi și că vom avea nevoie de timp pentru a calibra procesele. Am învățat mult în acest an și am îmbunătățit constant sistemul, bazându-ne pe feedback-ul primit de la toți actorii implicați,” a explicat ea.
Marinescu a subliniat rolul crucial al retailerilor mari, care au asigurat o bază stabilă pentru colectare, și a atras atenția asupra nevoii de a integra mai bine micii comercianți și Horeca:
„Începând cu luna septembrie, am observat o stabilizare în zonele urbane și am făcut progrese semnificative în relația cu Horeca, implementând instrumente specifice care să le faciliteze colectarea,” a declarat aceasta.
Totodată, Marinescu a menționat creșterea spectaculoasă a ratelor de colectare în ultimele luni, care au depășit constant 80%.
„Provocarea pentru anul viitor este să eficientizăm procesele și să extindem infrastructura acolo unde încă există lacune, mai ales în mediul rural,”
a spus reprezentanta RetuRo, subliniind că educarea publicului și integrarea completă a micilor retaileri sunt priorități esențiale pentru atingerea obiectivelor ambițioase.
Pe de altă parte, participanții din industria de băuturi au accentuat dificultățile primului an, dar și angajamentul față de îmbunătățirea sistemului.
Vicepreședinta Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare, Indra Mihăilă, a declarat: „Am știut de la început că sistemul va necesita ajustări. Cu toate acestea, vedem o rată de colectare remarcabilă, ceea ce ne arată că suntem pe drumul cel bun.”
Dezbaterea a atins și problema incluziunii micilor retaileri și a zonelor rurale, unde infrastructura este încă deficitară. Ministrul Mircea Fechet a subliniat necesitatea de a pătrunde „până în ultimul cătun” și a recunoscut că, deși colectarea manuală a fost inițial considerată o opțiune viabilă, preferința populației pentru centrele automate impune regândirea strategiei.
Reprezentantul Asociaţiei Române pentru Ambalaje și Mediu, Alin Vișan, a evidențiat provocarea cu care managerii sistemului s-au confruntat de la momentul punerii bazelor lui.
„Am știut de la început că va fi dificil să implementăm un sistem de o asemenea complexitate, dar rezultatele de până acum arată că ne-am făcut treaba bine. Dacă e să privim înainte, 2025 va fi anul în care eficiența trebuie să fie prioritară pentru ca sistemul să devină sustenabil.”
Vișan a subliniat, de asemenea, că tranziția a fost esențială pentru a depăși provocările inițiale legate de logistică și colectare.
Reducerea costurilor și a emisiilor
Constantin Damov, președintele Green Group, a adus în discuție necesitatea unei abordări mai bine organizate a proceselor logistice.
„Reciclarea se bazează pe două principii fundamentale: proximitate și densitate. Din păcate, în România, logistica a fost gândită fragmentat, ceea ce a generat costuri suplimentare și emisii de carbon. Este esențial să eliminăm ineficiențele din lanțul de colectare și sortare pentru ca economia circulară să funcționeze cu adevărat”,
a declarat Damov.
Acesta a adus ca exemplu un model de succes din Lituania, unde centrele de numărare sunt amplasate lângă fabricile de reciclare, reducând astfel costurile, timpul de transport, dar și emisiile inutile – o soluție, pe care a propus-o.
„În România, ne-am confruntat cu situații în care materialele reciclabile au fost transportate pe distanțe lungi, uneori de mai multe ori, înainte de a fi procesate. Este un aspect care trebuie regândit dacă dorim ca SGR-ul să fie viabil pe termen lung,” a adăugat Damov.
Un alt punct important ridicat a fost integrarea micilor retaileri și a zonelor rurale în sistem. „Dacă vrem să atingem ținta de 90% rată de colectare până în 2025, trebuie să ajungem și în cele mai izolate comunități”, a declarat Vișan.
„Este nevoie de finanțări și sprijin pentru micii comercianți care nu au resursele necesare să implementeze sistemul, dar și de o educare mai profundă a consumatorilor”,
a mai spus Vișan.
Damov a completat, subliniind că eforturile pentru extinderea rețelei de colectare trebuie să fie susținute atât de stat, cât și de companiile implicate.
„Proximitatea este cheia pentru eficiență, iar acest lucru înseamnă că trebuie să aducem punctele de colectare mai aproape de oameni, inclusiv în mediul rural. În caz contrar, vom continua să ne confruntăm cu discrepanțe mari între zonele urbane și rurale,” a concluzionat acesta.
Vicepreședinta Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare, Indra Mihăilă, a apreciat progresele rapide ale sistemului: „Ratele de colectare au crescut exponențial, iar consumatorii s-au adaptat mai repede decât ne așteptam.”
Totuși, ea a subliniat că primul an a fost de tranziție și că lecțiile învățate trebuie aplicate.
Din partea retailerilor, șeful departamentului de ESG al Mega Image, Emanuel Pârvulescu, a vorbit despre implicarea rețelelor de retail în implementarea SGR, subliniind importanța colaborării între retaileri și stat.
El a subliniat însă că pentru anumite catogorii – consumatorii și retailerii – nu a existat o etapă de tranziție în funcționarea sistemului, ci ei au început să acționeze încă din prima zi.
Pe de altă parte, problema comercianților din mediul rural care nu sunt înscriși în sistem sau se confruntă cu alte dificultăți persistă: „Retailerii au fost coloana vertebrală a sistemului în primul an, dar avem nevoie de mai mult sprijin pentru a integra micile magazine și mediul rural,” a declarat el.
Reprezentanul Envipco, Bogdan Purcherea, a atras atenția asupra impactului costurilor logistice și asupra necesității unei colectări automate extinse: „Fără o strategie realistă pentru colectarea automată, costurile și ineficiențele vor persista.”
Chestiunea a fost însă subliniată și de ministrul mediului, care a spus că inițial s-a crezut că colectarea manuală va fi în prim plan, ceea ce s-a dovedit a fi departe de realitate – majoritatea românilor au preferat automatele (RVM-urile).
Raluca Fișer, președintele Asociatiei Green Revolution, a accentuat nevoia ca SGR să rămână un sistem flexibil și adaptabil. „Eficiența trebuie să devină o prioritate pentru toți actorii implicați. SGR este un organism viu, iar succesul său depinde de capacitatea de adaptare,” a spus ea, concluzionând că educarea publicului și extinderea infrastructurii rămân provocări majore.
Pe lângă eficiență, discuțiile au subliniat și nevoia de stabilitate legislativă și predictibilitate pentru anii următori.
CITEŞTE ŞI:
