Primăriile sectoarelor 4 și 5 nu au reușit să asigure niciun centru fix de colectare a deșeurilor din electronice și electrocasnice (DEEE) de la populație, iar în acest moment singura metodă prin care realizează acest proces este ridicarea echipamentelor vechi de la persoanele fizice, la solicitare.
Potrivit prevederilor legale, fiecare unitate administrativ-teritorială, prin autoritățile deliberative asigură colectarea DEEE provenite de la gospodăriile particulare prin cel puțin una dintre metodele:
– prin centre fixe de colectare, cel puţin unul la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un centru în fiecare unitate administrativ-teritorială;
– puncte de colectare mobile în măsura în care acestea sunt accesibile populaţiei ca amplasament şi perioadă de timp disponibilă;
– colectare periodică, cu operatori desemnaţi, cel puţin o dată pe trimestru.
Situația primăriilor de sector, din datele furnizate chiar de primării, arată astfel:
- În sectorul 1, există un punct de colectare;
- În sectorul 2, sunt două puncte de colectare;
- În sectorul 3, sunt 8-10 puncte colectare;
- În sectorul 4, nu există;
- În sectorul 5, nu există;
- În sectorul 6, sunt 12 puncte de colectare.
Cifrele au fost oferite de Roxana Șunică, director executiv în cadrul Direcţiei Servicii Publice din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), în cadrul unei Mese rotunde cu tema „România îngropată în gunoaie: cum facem ca deșeurile să devină resurse?”, organizată de USR.
„Fiecare dintre aceste sectoare are punctual campanii sau au un număr de telefon care poate fi accesat de locuitori din sector pentru a solicitare ridicarea deșeurilor. Așadar, la întrebarea: Avem legislație pe zona de management deșeuri? Da, avem cel puțin pe acest subiect. Se întâmplă? Nu prea se întâmplă. Infrastructura este stabila. Pe zona de de inforcement ce s-ar fi putut face? Ce am fi putut face? Cu siguranță mai multe. Însă vă rog să nu uitați că această această chestiune a colectării separate a deșeurilor este în gestiunea sectoarelor încă din 2001. Primăriile de sector sunt cele care trebuiau și puteau să să facă ceva cu privire la gestiune, nu doar a DEEE-urilor și ambalajelor și a tuturor deșeurilor. Cu toate acestea, la nivelul anului trecut din raportările pe care operatorii de salubritate le-au avut către Primăria Municipiului București au comunicat că 780.000 de tone de deșeuri au fost gestionate în București. Din acestea, 60 % au fost trimise spre depozitare”, a spus Șunică.
PMB – un centru de aport voluntar prin PNRR
Primăria Capitalei ar fi putut să acceseze bani din PNRR pentru realizarea a două centre de aport voluntar, însă a reușit să identifice un singur teren, în nordul Bucureștiului pentru realizarea unui astfel de proiect. „Am identificat un singur teren în zona de nord. A și fost depus proiectul vineri. Prin urmare, vom accesa fondul pentru un astfel de centru de aport voluntar mare. Pentru zona de sud nu a fost identificat teren. (…) Încă nu a dată abandonat eforturile de a identifica un al doilea spațiu suficient pentru acest centru de aport voluntar. Avem un protocol încheiat cu Consiliul Județean Ilfov. Cu toții ne-am dori să existe și acest al doilea centru. Dacă vom identifica terenul și el va fi suficient pentru a îndeplini criteriile, vom depune și în a doua parte de sesiune”, a mai spus Șunică.
Citește și: Ministerul Mediului demarează o campanie de informare și educare privind reciclarea
