text de Alexandra Kartman
Specialistii in meteorologie din Marea Britanie au anuntat ca 2007 va fi cel mai fierbinte an din istoria umanitatii. Reprezentantii "Meteorological Office of Great Britain" spun ca peisajul apocaliptic va fi construit de temperaturi mai mari cu 5 grade celsius decat maximele inregistrate vreodata in aceasta perioada, la care se vor adauga secete si furtuni. Oamenii de stiinta leaga acest fenomen de incalzirea apelor din centrul si estul Oceanului Pacific. Odata cu aceasta incalzire se modifica si temperaturile de pe coastele occidentale ale oceanului, din America de Sud pana in Africa de Est, influentand, in final, clima la nivel mondial.
INCALZIREA GLOBALA FAVORIZEAZA FENOMENUL DE MIGRATIE
Tot britanicii, de data aceasta reprezentantii unei organizatii umanitare, au estimat ca cel putin un miliard de persoane ar putea emigra, pana in 2050, din cauza incalzirii climei. Organizatia preconizeaza ca incalzirea climatica va cauza o crestere a numarului de catastrofe naturale, dar si de conflicte. Raportul "Mareea umana: veritabila criza a migratiei" a fost elaborat de organizatia Christian Aid. Britanicii atrag atentia asupra "accelerarii dislocarii populatiei in secolul al XXI-lea". Potrivit estimarilor organizatiei, 163 de milioane de persoane si-au pierdut locuintele din cauza conflictelor, catastrofelor naturale sau marilor proiecte de dezvoltare, cum ar fi minele sau barajele. Christian Aid avertizeaza ca, "pe viitor, modi fi carile climei vor de termina majorarea acestui numar", ceea ce va necesita o "ac tiune urgenta" la nivel international.
John Davison, unul dintre autorii raportului, a declarat ca "migratia fortata este o amenintare imediata, care va afecta populatiile sarace din tarile in curs de dezvoltare". Christian Aid considera ca cele mai afectate de fenomenul de deplasare a populatiei vor fi Columbia, Mali si Birmania.
TEMPERATURI RIDICATE, PRECIPITATII PUTINE
Cotidianul financiar american "The Wall Street Journal" scrie ca, in Europa, este asteptata o crestere a preturilor la alimente, cauzata de recolta slaba obtinuta din cauza secetei. Astfel, temperaturile excesiv de ridicate si ploile insuficiente ar putea conduce la o relansare a inflatiei in Europa.
Efectele secetei se resimt acut si in tara noastra. Conform Agentiei Nationale de Meteorologie, seceta s-a accentuat la inceputul lunii mai, in special in estul si sud-estul Romaniei. ANM estima ca fenomenul va avea consecinte intens negative deoarece deficitul de apa va afecta dezvoltarea culturilor de plante aflate in faza de inspicare.
O suprafata de circa 210.000 de hectare de culturi insa mantate in toamna a fost afectata de seceta. Datele provenite de la Ministerul Agriculturii arata ca aceasta suprafata reprezinta aproximativ 8% din totalul de 2,6 milioane de hectare cultivate in toamna anului trecut.
"Daca previziunile sunt corecte, efectele sunt destul de severe. Agricultura isi va reduce aportul la PIB, vor scadea veniturile din agricultura si, implicit, din zootehnie, deci se vor diminua si impozitele si taxele la buget din aceste domenii. Pentru a asigura necesarul populatiei, vor creste importurile in anumite sectoare si va fi un dezechilibru si mai mare pe contul curent", declara, ingrijorat, Traian Remes. Ministrul Agriculturii a adaugat ca percepe problema in profunzimea ei, in contextul in care tara noastra a mai trecut printr-o situatie similara acum cativa ani: "Este dureros pentru mine sa traiesc acum la Agricultura ce am trait in 1999 si in 2000 la Finante, cand seceta a afectat serios PIB-ul. Daca agricultura ar fi ramas atunci pe zero, cresterea economica din 2001 ar fi inceput din 1999. Atunci agricultura a redus procente din PIB din cauza unei situatii similare cu ceea ce ne paste acum".
Administratia Nationala pentru Imbunatatiri Funciare anunta ca "suprafata eligibila de teren contractata pentru irigatii in acest an se ridica la 280.740 hectare, cu peste 80.000 de hectare mai mult decat anul trecut". Conform declaratiilor directorului general ANIF, Ioan Nastea, "judetele cu cele mai mari suprafete contractate pentru irigatii sunt Braila – 67.828 ha, Galati – 52.782 ha, Dolj – 36.943 ha, Calarasi – 28.971 ha, Tulcea – 14.585 ha. "ANIF ar putea iriga in acest an o suprafata de aproape trei ori mai mare, in jur de 750.000 ha, daca vor fi solicitari in acest sens", a spus Nastea. La ora actuala, ANIF a irigat circa 4.391 ha de teren agricol, cea mai mare suprafata fiind situata in sudul tarii", a precizat Ioan Nastea.
SUBVENTII DE LA GUVERN
Ministerul Agriculturii poate acorda sume din Fondul de Interventie al Guvernului, in cazul unor calamitati naturale, cum este si seceta, pentru a despagubi populatia. Remes a facut precizarea ca zonele in care nu s-a apelat la sistemul de irigatii deja existent nu vor fi declarate zone calamitate, indiferent de factorii care i-au determinat pe oameni sa nu foloseasca acel sistem – fie ca este vorba despre tarifele de contractare sau despre tarifele la apa.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a anuntat in urma sedintei Comitetului pentru Situatii de Urgenta ca au fost stabilite masuri pentru a ameliora efectele secetei, mai exact, ca au fost luate decizii exceptionale pentru a-i stimula pe agricultori sa foloseasca sistemele de irigatii.
Printre aceste masuri se numara acordarea subventiei pentru irigatii si agricultorilor individuali, nu numai asociatiilor, si prelungirea termenului pentru incheierea contractelor multianuale de irigatii de la 31 ianuarie la 30 iunie.
Directorul ANIF, Ioan Nastea, a declarat ca refuzul agricultorilor de a iriga pamantul pe care il administreaza nu mai poate fi determinat decat de factori subiectivi, odata ce nu doar ca "subventia pentru irigatie s-a marit de la 390 de lei la 700 de lei pe hectar, adica acopera 85% din costurile de irigare", ci si "tarifele de energie de la Hidroelectrica sau de Nuclear Electrica vor fi mai ieftine pentru mia de m3". Nastea a evidentiat astfel ca subventia inseamna "o acoperire aproape totala a costului necesarului de apa".
