Cât ne costă dezastrele naturale provocate de schimbările climatice? Pagubele generate de inundații și furtuni în 2024 au scos din bugetul României peste 500 de milioane de lei (aproximativ 100 de milioane de euro), iar despăgubirile plătite de societățile de asigurare au depășit 24 de milioane de lei (aproximativ 4,8 milioane de euro). Aceasta este doar o fracțiune din factura realității provocate de schimbările climatice, o povară financiară care apasă greu pe umerii statului și ai cetățenilor.
Guvernul României a intervenit pentru a gestiona impactul inundațiilor și furtunilor devastatoare din 2024 cu peste 500 de milioane de lei (aproximativ 100 de milioane de euro).
Acest efort a inclus sprijin direct pentru familiile afectate, reparații și investiții în infrastructură, precum și măsuri pentru prevenirea viitoarelor calamități. Fiecare gospodărie afectată a primit inițial 10.000 de lei (aproximativ 2.000 de euro), iar ulterior alte 15.000 de lei (aproximativ 3.000 de euro) pentru 6.000 de gospodării.
Aceste plăți, însumând 190 de milioane de lei (aproximativ 38 de milioane de euro), au oferit un sprijin vital pentru cei loviți de dezastru.
În ceea ce privește infrastructura, Guvernul a alocat 62 de milioane de lei (aproximativ 12,4 milioane de euro) pentru repararea drumurilor și podurilor distruse, în special în județul Galați, unde viiturile au deteriorat 77,6 km de drumuri și zeci de structuri.
În plus, reabilitarea drumurilor comunale din 27 de localități afectate a beneficiat de o finanțare suplimentară de 64 de milioane de lei (aproximativ 12,8 milioane de euro).
Pentru a preveni dezastre similare pe viitor, Apele Române au primit 130 de milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro) pentru consolidarea digurilor și a altor lucrări de protecție împotriva inundațiilor.
Aceste măsuri sunt menite să reducă riscurile și vulnerabilitățile comunităților expuse la fenomene extreme.
Scurtă sinteză a cifrelor:
- 500+ milioane de lei (aproximativ 100 milioane de euro) alocați de Guvernul României pentru gestionarea dezastrelor naturale, defalcați astfel:
- 190 milioane de lei (aproximativ 38 milioane de euro) pentru sprijin direct gospodăriilor afectate.
- 62 milioane de lei (aproximativ 12,4 milioane de euro) pentru reparația drumurilor și podurilor distruse.
- 64 milioane de lei (aproximativ 12,8 milioane de euro) pentru reabilitarea drumurilor comunale.
- 130 milioane de lei (aproximativ 26 milioane de euro) pentru prevenirea viitoarelor inundații prin consolidarea digurilor.
- 24+ milioane de lei (aproximativ 4,8 milioane de euro) despăgubiri plătite separat de societățile de asigurare, care nu fac parte din suma totală alocată de Guvern.
Un alt aspect important al redresării l-au reprezentat despăgubirile oferite de societățile de asigurare. În prima jumătate a anului 2024, furtunile au generat plăți de peste 24 de milioane de lei (aproximativ 4,8 milioane de euro) către proprietarii afectați.
“Furtunile se află în topul riscurilor pe care românii le consideră amenințări pentru locuințele lor – 4 români din 10 se tem că furtunile și vijeliile i-ar putea afecta la un moment dat”,
a declarat Alexandru CIUNCAN, președinte & director general al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
„Ne putem proteja financiar de aceste consecințe ale schimbărilor climatice cu ajutorul unei polițe de asigurare facultativă a locuinței”, a mai spus acesta.
Au fost soluționate peste 3.100 de dosare de daună, fiecare proprietar primind în medie 7.550 de lei (aproximativ 1.510 euro) – o sumă semnificativă raportată la venitul lunar mediu din România. Totuși, doar 17% dintre locuințele din țară sunt protejate prin asigurări facultative, ceea ce evidențiază o nevoie urgentă de conștientizare și accesibilitate pentru acest tip de protecție financiară.
„Doar 17% dintre locuințele românilor sunt asigurate și împotriva riscului de furtună prin intermediul unei asigurări facultative, în contextul în care severitatea acestor fenomene capătă noi și noi dimensiuni”,
a precizat Alina BĂRBULESCU, specialist asigurări bunuri & proprietăți în cadrul UNSAR.
„Față de anul trecut, valoarea medie a despăgubirilor achitate pentru acoperirea pagubelor produse de furtună a crescut cu 36%”, a precizat aceasta.
Creșterea valorii despăgubirilor cu 36% față de anul precedent subliniază severitatea fenomenelor climatice extreme și importanța asigurărilor ca mecanism de reziliență financiară.
Ce soluții oferă UE?
Dacă îți amintești valul de inundații și incendii care a lovit centrul, estul și sudul Europei în septembrie 2024, atunci vei înţelege că noile legi europene sunt mai mult decât necesare. Ele sunt concepute pentru a oferi finanțare rapidă și flexibilă pentru redresare, fie că vorbim despre reconstrucția infrastructurii, sprijinirea fermierilor sau susținerea comunităților afectate.
RESTORE: bani rapid pentru reconstrucție
Regulamentul RESTORE permite țărilor UE să acceseze mai ușor fondurile europene pentru reconstrucție. FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) poate finanța acum proiectele de redresare în proporție de până la 95% din costul total.
Mai mult, prefinanțarea de până la 25% oferă lichidități rapide, reducând birocrația care de multe ori frânează procesul de recuperare.
Ce face acest regulament cu adevărat revoluționar este flexibilitatea. El se aplică tuturor dezastrelor din 2024 și 2025 și pregătește terenul pentru mobilizarea a 3 miliarde de euro în plăți anticipate în perioada 2025–2027.
„Această lege este foarte importantă pentru autoritățile regionale și locale din regiunile afectate de dezastre naturale. Inițiativa arată că UE este capabilă să lucreze rapid și flexibil”, spune Andrzej Buła, unul dintre co-raportorii RESTORE.
Sprijin pentru agricultură și păduri
Fermierii și proprietarii de păduri care au pierdut cel puțin 30% din potențialul de producție vor primi ajutor financiar direct din fonduri UE.
Sumele forfetare, alături de accelerarea utilizării fondurilor necheltuite din programele de dezvoltare rurală, sunt o mană cerească pentru cei afectați. „Decizia de astăzi va ajuta multe state membre să elibereze mai rapid fondurile necheltuite pentru cei care au nevoie urgentă de ele,” subliniază, raportoarea pentru regulamentul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Veronika Vrecionová.
Lecții pentru viitor
Este evident că factura schimbărilor climatice vine la pachet cu o provocare politică majoră: cum să împărțim costurile între cetățeni, guverne și companii?
Pe de o parte, Guvernul României a arătat că poate acționa rapid, dar întrebarea rămâne: sunt aceste măsuri sustenabile pe termen lung? Alocarea a peste 500 de milioane de lei din buget pentru redresare este impresionantă, dar prevenția adevărată costă mult mai mult.
Pe de altă parte, sistemul de asigurări arată clar limitele lui. Cu doar 17% dintre locuințe asigurate împotriva dezastrelor naturale, România se află pe un teren fragil.
Cine va suporta următoarea mare factură climatică? Fiecare furtună sau inundație scoate la iveală aceleași probleme: lipsa unei culturi a asigurării, finanțarea insuficientă a infrastructurii de prevenție și birocrația care întârzie implementarea soluțiilor reale.
România are nevoie de o viziune integrată, nu doar de soluții pompieristice. Investițiile în prevenirea dezastrelor, digitalizarea proceselor de despăgubire și educarea populației privind asigurările trebuie să devină priorități. În caz contrar, vom continua să plătim, an de an, o notă de plată tot mai mare și tot mai greu de suportat.
#asigurarischimbariclimatice #FEADR #dezastrenaturale #climateresiliencefunds #preventiadezastrelor #RESTORE #UNSAR #fonduripentrureconstructie
