Problema protejarii padurilor tropicale da mari batai de cap la Bali, unde delegatii incearca sa gaseasca o schema de plata pentru conservarea acestora, informeaza Reuters, citat de WBCSD.
Oamenii de stiinta spun ca despaduririle din zonele tropicale sunt responsabile pentru 20% dintre emisiile de gaze cu efect de sera la nivel global. Stoparea distrugerii, sau cel putin incetinirea taierii si a incendierii a ceea ce a mai ramas din padurile tropicale, reprezinta o parte cruciala intr-un nou acord climatic global.
„Cred ca vom vedea problema despaduririi globale in agenda viitoarelor negocieri. Este evident una dintre problemele pe care un numar mare de tari pune accentul”, a declarat Yvo de Boer, secretarul executiv al UNFCCC, organizatoarea conferintei de la Bali.
O modalitate, numita Reducerea Emisiilor de pe urma Despaduririlor in Tarile in Curs de Dezvoltare (REDD – Reduced Emissions from Deforestation in Developing Countries), le-ar putea aduce tarilor in curs de dezvoltare miliarde de dolari de pe urma comercializarii certificatelor de emisii. Tot ce ar trebui sa faca acestea ar fi lase in picioare paduri ca cele din bazinul fluviului Congo sau al Amazonului.
Tinerea in frau a despaduririlor la nivel global a devenit un topic important pentru miile de delegati prezenti la summit-ul de la Bali, din cauza faptului ca Protocolul de la Kyoto nu include scheme care sa rasplateasca natiunile in curs de dezvoltare pentru conservarea padurilor tropicale.
ONU spera ca in cadrul conferintei sa se ajunga la un acord care sa includa o schema REDD in negocierile pentru realizarea unui pact climatic mai extins, pana in 2009, care sa inlocuiasca sau sa dezvolte Protocolul de la Kyoto, a carui prima faza ia sfarsit in 2012.
Totusi, problema ar fi gasirea unei scheme care sa se potriveasca tuturor tarilor in curs de dezvoltare, a afirmat Hans Verlome, directorul Programului Global privind Schimbarile Climatice al WWF. „Instinctul meu este ca se va ajunge la o intelegere continand o abordare pe etape, prin care se va incepe cu unele tari care sunt mai pregatite decat altele”, a mai spus Verlome.
Bani pentru paduri
Pentru a ajuta natiunile in curs de dezvoltare se asteapta lansarea unor proiecte pilot, in cadrul conferintei de la Bali, proiecte inca nefinalizate.
Pe scurt, ideea este sa se emita credite de carbon pentru acele natiuni in curs de dezvoltare pregatite, iar tarile bogate sa cumpere aceste credite pentru a-si compensa emisiile.
Este un sistem care favorizeaza padurile si recompenseaza natiunile sarace pentru conservarea acestora. Aceste paduri ar fi altfel taiate cu scopul obtinerii de materie prima sau pentru a face loc plantatiilor folosite pentru biocombustibili.
„In momentul de fata nu exista standarde pentru aceste tipuri de credite” a mai spus Verlome, adaugand ca este crucial sa se asigure ca noile credite nu vor inunda piata de carbon europeana.
Delegatii inca incearca sa puna la punct o metoda prin care sa poata monitoriza padurile tropicale la nivel global, sa se asigure ca oprirea defrisarilor intr-o zona sau tara, nu va transfera problema in alta parte.
Dar, de departe, cea mai mare problema este conformarea.
„Cel mai greu lucru este sa ne asiguram, ca in cadrul institutiilor guvernamentale ale acestor tari lucrurile sa mearga si pe termen lung” a spus Pep Canadell, executive officer al Global Carbon Project. Acesta a mai spus ca emisiile din cauza despaduririlor au crecut in sud-estul Asiei in ultimii 7 ani, iar in bazinul Amazonului au scazut.
Indonesia, care pierde arii intinse de padure in fiecare an, este dornica sa primeasca bani pentru a salva ce a mai ramas, iar unele provincii au luat deja masuri in aceasta privinta semnand acorduri cu companii internationale care investesc in carbon.
De asemenea, guvernul indonezian intentioneaza sa lanseze studii care sa masoare reducerile de emisii din conservarea padurilor si sa distribuie beneficiile, in cazul unui plan de finantare, comunitatilor dependente economic de paduri.
Pe de alta parte, un delegat al Braziliei a declarat la Bali ca guvernul acestuia nu crede in piata mecanismelor care ar trebui sa limiteze defrisarile, in conditiile in care natiunile bogate nu-si limiteaza emisiile pe teritoriul propriu.
Canadell, din cadrul corpului de studiu australian CSIRO, a declarat ca tarile bogate ar trebui sa-si infraneze apetitul pentru lemnul tropical.
„In ciuda eforturilor noastre, standardelor de dezvoltare si pietelor globale care sunt constiente de distrugerea padurilor tropicale, tarile dezvoltate au continuat sa cumpere lemn tropical din surse non-sustenabile”, a mai spus Canadell.
