-
România nu este obligată să modifice legislația privind protecția lupilor, deoarece Comisia Europeană permite menținerea unor reglementări mai stricte, cu condiția notificării acestora în termen de 18 luni.
-
Populația de lupi din România este estimată la 2.500–3.000 de indivizi, cu o tendință stabilă și o distribuție concentrată în Carpați; România are una dintre cele mai mari populații din UE.
-
În România, nivelul compensării pagubelor provocate de lupi este printre cele mai scăzute din UE, iar Comisia subliniază că măsurile de prevenție sunt esențiale, indiferent de statutul juridic al speciei.
România nu este obligată să modifice legislația privind protecția lupului, întrucât reglementările naționale oferă deja un nivel mai ridicat de protecție decât cel propus la nivel european.
Într-un răspuns oficial transmis pe 7 mai 2025, Comisia Europeană a precizat că statele membre care doresc să mențină măsuri mai stricte trebuie doar să notifice Comisia cu privire la legislația deja în vigoare, fără a fi necesară adoptarea unui nou act normativ.
Această notificare trebuie făcută în termen de 18 luni de la publicarea directivei de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Precizarea vine ca răspuns la o întrebare scrisă adresată de eurodeputatul César Luena (S&D), care a dorit să clarifice dacă expresia „a pune în aplicare” (din articolul 2 al propunerii de modificare a Directivei Habitate) implică adoptarea unor noi legi și măsuri administrative sau dacă statele membre care au deja norme mai stricte pot doar să le notifice.
Deputatul a subliniat faptul că mai multe state membre au deja reglementări care depășesc nivelul minim de protecție propus de Comisie, iar acest lucru ar trebui recunoscut fără a impune noi obligații legislative.
În răspunsul transmis oficial, Comisia a confirmat că, în baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, statele pot păstra sau introduce măsuri mai stricte pentru protecția mediului, cu condiția ca acestea să fie notificate Comisiei.
Astfel, dacă un stat membru dorește să mențină o protecție sporită pentru lup, acest lucru „trebuie semnalat în momentul notificării măsurilor de transpunere”, fără a fi necesară adoptarea unui nou instrument legislativ.
Aceasta este o clarificare oficială importantă pentru guvernele care au ales deja un regim de protecție mai strict.
As stated in Recital 6 of the Commission proposal for a directive of the European Parliament and the Council amending the Habitats Directive as regards the protection status of the wolf (Canis lupus), pursuant to Article 193 of the Treaty on the Functioning of the European Union, Member States are allowed to maintain or introduce more stringent measures to protect the environment than those already in place, as long as they are compatible with the Treaties and are notified to the Commission.
In case Member States intend to maintain a higher protection level of the wolf at national level, this should be signaled at the time of the notification of their transposition measures to the Commission, within 18 months from publication of the amending directive in the Official Journal of the European Union. This does not require adopting any specific new legal instrument
(Așa cum este menționat în Considerentul 6 al propunerii Comisiei pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei Habitate în ceea ce privește statutul de protecție al lupului (Canis lupus), în conformitate cu Articolul 193 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, statelor membre li se permite să mențină sau să introducă măsuri mai stricte pentru protejarea mediului decât cele deja existente, atât timp cât acestea sunt compatibile cu tratatele și sunt notificate Comisiei.
În cazul în care statele membre intenționează să mențină un nivel mai ridicat de protecție al lupului la nivel național, acest lucru ar trebui semnalat în momentul notificării către Comisie a măsurilor lor de transpunere, în termen de 18 luni de la publicarea directivei de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acest lucru nu necesită adoptarea niciunui instrument juridic nou specific), se arată în răspunsul Comisiei.
Controverse științifice și critici din Parlamentul European
Propunerea Comisiei de a reduce nivelul de protecție al lupului a fost contestată de mai mulți eurodeputați.
Jutta Paulus (Verzi/ALE) a acuzat Comisia că a folosit selectiv date științifice pentru a justifica schimbarea statutului speciei. Ea a atras atenția asupra unui studiu din 2023, citat în raport, care afirmă că există o corelație între distribuția lupilor și numărul de oi ucise în Europa.
Totuși, studiul ar concluziona că, în realitate, daunele provocate de lupi tind să scadă în timp, datorită măsurilor de prevenție implementate de fermieri și autorități.
Jutta Paulus a întrebat Comisia cum justifică ,,această reprezentare trunchiată a datelor” și de ce a ignorat concluzia principală a studiului. Într-o formulare provocatoare, ea a comparat această abordare a Comisiei Europene cu politicile președintelui american Donald Trump.
Comisia își apără decizia și respinge acuzațiile
Comisia Europeană a răspuns pe 12 mai 2025 că nu consideră că raportul științific citat ar denatura concluziile studiilor. Executivul european spune că documentul a fost realizat de experți independenți și reprezintă „cele mai bune date disponibile” privind populațiile de lupi din Europa. În plus, instituția subliniază că investițiile în prevenție rămân esențiale, indiferent de statutul de protecție legală.
Comisia a precizat că analiza confirmă necesitatea implementării de măsuri preventive adaptate la specificul fiecărei regiuni și a reiterat ideea că „în general, pagubele aduse animalelor domestice au crescut odată cu extinderea populațiilor de lupi”. Acest argument a fost folosit de Comisie pentru propunerea de reducere a nivelului de protecție.
Cum și-a susținut Comisia propunerea de a schimba protecția lupilor
Modificarea directivei privind conservarea habitatelor a fost justificată de Comisie pe baza aceleiași analize științifice detaliate despre starea populației de lupi în Uniunea Europeană.
Raportul arată că, în ultimii ani, efectivele de lupi au crescut în majoritatea statelor membre, în special în Europa Centrală și de Est. Comisia a utilizat aceste date pentru a propune o revizuire a regimului de protecție a speciei.
Potrivit raportului, cele mai mari populații de lupi se regăsesc în:
-
Italia – aprox. 3.307 lupi – tendință: în creștere
-
România – aprox. 2.750 lupi – tendință: stabilă
-
Spania – aprox. 2.100 lupi – tendință: incertă
-
Polonia – aprox. 1.886 lupi – tendință: în creștere
-
Germania – aprox. 1.404 lupi – tendință: în creștere
-
Franța și Grecia – peste 1.000 de indivizi fiecare – tendință: în creștere
Raportul subliniază necesitatea investițiilor în măsuri de prevenire a conflictelor cu crescătorii de animale, chiar și în statele care păstrează protecția strictă a speciei.
Populația de lupi din România: datele științifice din raportul Comisiei
România are una dintre cele mai numeroase populații de lupi din UE, estimată între 2.500 și 3.000 de indivizi, cu o tendință stabilă. Cei mai mulți lupi sunt concentrați în Carpații Meridionali, Orientali și Occidentali, unde densitatea medie este de 1–3 indivizi la 100 km². Specia a supraviețuit în aceste regiuni chiar și în perioadele în care în alte părți ale Europei fusese aproape eradicată.
La nivelul întregii Uniuni, se estimează că lupii ucid anual peste 65.500 de animale domestice, 73% fiind oi sau capre.
În România, datele privind pagubele nu au fost centralizate complet, dar compensațiile acordate fermierilor sunt printre cele mai scăzute din UE: 46 euro per lup pe an, comparativ cu media de 920 euro și cu peste 3.000 euro/lup/an în Franța.
Aceste diferențe indică o posibilă subraportare a incidentelor sau o subcompensare sistematică.
În ceea ce privește siguranța publică, Comisia consideră că atacurile lupilor asupra oamenilor sunt extrem de rare, riscul fiind „incredibil de mic”. Probleme pot apărea doar în cazurile în care animalele se obișnuiesc cu prezența umană atunci când au acces constant la hrană.
România nu a raportat incidente recente de acest tip, dar raportul recomandă o monitorizare activă și intervenții rapide în astfel de cazuri.
CITEȘTE ȘI:
Lupul păcălit la Strasbourg: Cum s-a transformat von der Leyen într-un prădător de vârf
