Avertismentele legate de pericolul incalzirii planetei ar putea deveni si mai intense, dupa ce un nou studiu releva ca acest proces este de doua ori mai puternic decat s-a estimat in urma cu sase ani.
Studiul a fost facut prin aplicarea unor stardarde de calcul specifice modelului sistemelor globale MIT, o prognoza detaliata efectuata prin simulari pe computer a fenomenelor ce tin de dezvoltarea economica sau de cea a incalzirii globale, conform programului stiintific privind politicile in domeniu schimbarilor climatice introdus in practica la inceputul anilor ’90.
Noile cercetari au utilizat 400 de modele de calcul, fiecare dintre acestea avand o serie de parametri si variabile, astfel incat previzionarile au inclus o suma de probabilitati ale variatiilor climatice. Tinand cont de specificul modelului MIT, cercetatorii au aplicat diverse grile interactive de masurare graduala a efectelor posibile la un anumit nivel de incalzire a climei. S-a constatat astfel ca procesul in sine este extrem de accelerat. Ronald Prinn, co-autor al studiului si directorul Centrului de studii in stiintele incalzirii globale, a declarat ca, in ce priveste acest proces, este foarte important sa fie luati in calcul toti factorii interni si externi care influenteaza schimbarea climatica, inclusiv nivelul de crestere/descrestere economica (ceea ce afecteaza direct si constant nivelul resurselor necesare), dar si efectele sale asupra sistemelor ecologice (atmosferice, oceanice sau biologice).
Studiul, publicat in aceasta luna in revista Societatii americane de Meteorologie, indica o probabilitate medie de incalzire globala cu 5,2 grade Celsius pana in anul 2100, cu o variatie cuprinsa intre 3,5 si 7,4 grade. Comparativ, un studiu efectuat in 2003 prognoza o crestere a temperaturii globale cu 2,4 grade. Aceasta diferenta majora, aproape dubla, este explicata de specialisti prin faptul ca noile masuratori au fost aplicate si asupra emisiilor foarte scazute de gaze poluante, spre deosebire de scenariile schitate in prognozele anterioare. O alta explicatie face referire la luarea in calcul a activitatii unor vulcani care emit nori de fum ce patrund in atmosfera si accelereaza procesul incalzirii globale. Totodata, masuratorile efectuate in adancurile oceanelor au detectat o crestere mai accelerata a temperaturii medii, pusa pe seama transferului de dioxid de carbon din atmosfera in apa.
De altfel, in urma cu doi ani Comitetul Interguvernamental ONU pentru Schimbarea Climei a prezentat un raport care detalia impactul ecologic al legaturilor dintre activitatile umane si incalzirea globala. Referindu-se la informatiile paleoclimaterice, textul anunta o sporire a temperaturii cu circa 3 grade Celsius, pana in 2100, crestere corelata cu modificarile masive ale vremii din perioada glaciatiunilor. Cercetarile au relevat faptul ca temperaturile medii polare in acea perioada au fost cu aproximativ 3-5 grade Celsius mai ridicate decat cele inregistrate in secolul XX.
"Media nivelului marilor in perioada ultimei glaciatiuni (circa 125 mii de ani in urma) a fost probabil doar cu 4-6 m superioara decat cea din timpul secolul XX-lea, datorata topirii masive a ghetei polare", se preciza in raportul ONU. Cercetarile aratau ca nivelului marilor si oceanelor a crescut considerabil in ultimii 13 ani, iar in acelasi timp, suprafata de gheata si de zapada care acopera cele doua emisfere ale Terrei s-au restrans vizibil. Un pasaj crucial din raport sublinia ca "o schimbare drastica a climei este asteptata daca concentrarile de carbon in atmosfera vor ajunge la 550 ppm (parti pe milion), ceea ce ar provoca o crestere a temperaturii cu aproximativ 3 grade Celsius".
