Dupa cativa ani in care a fost uitat prin sertarele de la Directia Apelor Prut de la Iasi, autoritatile au hotarat demararea realizarii proiectului regularizarii raului Tecucel, cel pe care s-a produs viitura distrugatoare ce a maturat municipiul Tecuci pe 5 septembrie 2007. Guvernul a alocat fonduri de peste 13.500.000 lei pentru consolidari ale malurilor si extinderi ale albiei in zonele critice, in care cursul este strangulat de depunerile de aluviuni si constructii cum este sorbul fostei fabrici de spirt.
Viiturile dezastruoase care au maturat albia Tecucelului si o mare parte din oras in 1995, 2005 si 2008, s-au produs pentru ca bazinul hidrografic al Tecucelului este foarte larg la nord de oras, pe aliniamentul Buciumeni-Nicoresti, si permite acumulari mari, iar din aceasta cauza, la intrarea in Tecuci, capacitatea albiei raului este depasita de cantitatea de apa acumulata. O alta cauza importanta a producerii viiturilor este faptul ca Tecuciul este situat intr-o zona mai joasa decat cele din jur, iar torentii de pe versanti se acumuleaza in cantitati mari de apa care ajung in oras.
Un proiect de regularizare a cursului Tecucelului exista din 1998. El a fost elaborat la initiativa fostului presedinte al Consiliului Judetean Galati, Razvan Angheluta, dupa inundatiile produse la Tecuci in 1995. In iunie 2005, dupa ce revarsarea Tecucelului a inundat din nou cateva sute de locuinte, primarul Eduard Finkelstain a descoperit un exemplar al acestui proiect in arhiva primariei si l-a transmis la CJ Galati, pentru a fi inaintat la Ministerului Mediului.
Studiul de prefezabilitate a ajuns la minister si a intrat pe pozitia a 6-a si ultima a unei liste de prioritati intocmite in 2006, valoarea sa fiind estimata la 13.500.000 lei. In acel studiu de prefezabilitate era prevazut un debit de risc maxim al Tecucelului de 155 mc/s, iar debitul inregistrat la ultima viitura, cea din 5 septembrie 2007, a fost de 200 mc/s, dar daca proiectul era realizat, distrugerile produse ar fi fost cu mult mai mici. Din nefericire, proiectul fusese "ingropat" in fisetele Directiei Apelor Prut de la Iasi.
Pentru mai multe informatii viziteaza Romania libera, Dobrogea
