Neputinta autoritatilor de a folosi fondurile europene atrase deja condamna romanii la un trai intoxicat cu nitrati, virusuri si metale grele. Romania nu are decat 500 de statii de epurare care functioneaza corespunzator din aproape 2.000 necesare, astfel incat 79% din apele uzate se intorc la consumatori pline de mizerii. Pana in 2018, 90% din localitati trebuie legate la sisteme de apa, canal si la statii de epurare conforme. In prezent, doar 52% din romani au apa si canalizare.
Aproape 80 la suta din apele uzate se intorc in natura neepurate deoarece Romania sta foarte prost la numarul de statii de epurare, in ciuda faptului ca Ministerul Mediului se afla pe primul loc la atragerea de fonduri europene. Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, le-a atras atentia colegilor sai ca nu este normal "cand un sac de bani te asteapta la intrarea in tara, tu sa nu fi in stare sa-i cheltuiesti".
Potrivit datelor oficiale, in tara noastra exista 1.310 statii de epurare, dar peste 800 dintre ele nu functioneaza corespunzator. Ministerul Mediului va realiza inca 200 de unitati necesare. Situatia cea mai grava este chiar cea a Bucurestiului, singura capitala europeana care nu are inca o statie de epurare a apelor uzate. Statia de la Glina este neterminata de 22 de ani. Proiectul a fost intocmit in anii ’70, iar lucrarile, incepute in anii ’80, au fost sistate si reluate in 1990.
Desi s-au alocat bani in numeroase randuri, bucurestenii, si nu numai ei, sunt condamnati sa foloseasca apa mizerabila. Specialistii in mediu au atras atentia ca deversarea directa in Dambovita a apelor uzate ale Capitalei reprezinta una dintre principalele probleme de mediu. Poluarea este atat de intensa incat afecteaza ecosistemul Deltei Dunarii si chiar Marea Neagra. Din pacate, nu doar bucurestenii, ci toti romanii sunt afectati de lipsa statiilor de epurare.
"Apa uzata neepurata este un focar de infectie, fiind contaminata atat biologic (cu virusuri, bacterii, paraziti), cat si chimic (cu nitrati, metale grele, reziduuri de pesticide si substante rezultate din activitatea industriala). Aceste substante ajung in panza freatica, astfel incat si locuitorii din zonele limitrofe marilor orase sunt afectati, chiar daca iau apa din fantani. In plus, din panza freatica toate aceste substante periculoase pot migra spre suprafata, contaminand si alimentele cultivate", ne-a declarat prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
Fonduri de 3,3 miliarde euro
Romaniei i se aloca, prin Programul Operational Sectorial (POS) Mediu, 3,27 miliarde de euro pentru investitii in extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata. Contributia UE, prin fonduri de coeziune, este de circa 2,8 miliarde euro. In prezent, in Romania sunt in derulare noua proiecte de investitii in acest sens, in valoare de aproximativ 930 milioane de euro, in Giurgiu, Calarasi, Cluj-Salaj, Turda-Campia Turzii, Sibiu, Tulcea, Teleorman, Olt si Gorj, iar un al zecelea proiect, pentru judetul Brasov, este in curs de aprobare de catre Comisia Europeana. Prin acest program vor fi construite circa 200 de statii de epurare noi, iar procentul de romani care vor beneficia de alimentare cu apa si de canalizare va creste de la 52, cat este in prezent, la 70.
