În cadrul eforturilor europene și globale de reducere a efectelor schimbărilor climatice, România pare a face pași către electromobilitate, nu doar prin facilitățile acordate la achiziționarea mașinilor electrice noi – aproximativ 12.000 în 2022 – ci și prin diverse inițiative la nivel guvernamental. Acestea sunt menite să stimuleze atât producția vehiculelor electrice, cât și de componente ale acestora la nivel local – în special baterii, care reprezintă actualmente circa 40% din prețul unui astfel de vehicul, scrie avocata Alina Moldovan, într-un nou articol de opinie pentru Green Report despre încurajarea producției de baterii.
Guvernul României a aprobat, în ședința din 15 martie, un memorandum având caracter strategic, care acordă Ministerului Economiei un mandat foarte serios, pe fondul extinderii pieței de vehicule electrice și în România, al nevoii crescute de materii prime critice și al obiectivului de reducere treptată a dependenței UE și implicit a României de China pentru asigurarea acestor materii prime. Astfel, Ministerul Economiei are misiunea de a construi o schemă de ajutor de stat care să valorifice oportunitățile oferite de producția de baterii la nivel local.
Această schemă de ajutor de stat trebuie să se integreze eforturilor generale de trecere la o energie verde, de modernizare și reconfigurare a industriei auto, dar care să asigure, totodată, crearea de locuri de muncă, stimularea cercetării și inovării în domeniu și, desigur, creșterea economică.
România își poate respecta angajamentele asumate atât față de UE cât și prin Acordul de la Paris, dacă dispune de, și oferă instrumentele necesare pentru a facilita efectuarea unor investiții considerabile în producția de baterii, în special investiții private. Astfel, Ministerul Economiei are sarcina să parcurgă etapele tehnice aferente analizei oportunității investițiilor, dar și să inițieze dialogul și cooperarea cu potențiali investitori străini. Fabricarea bateriilor pentru vehiculele electrice în capacitățile de producție ce urmează să fie construite trebuie să fie dublată de consolidarea ecosistemului aferent acestora, iar acest lucru poate fi realizat doar cu ajutorul expertizei combinate a specialiștilor români și a investitorilor străini specializați în domeniu.
Fondurile oferite de stat vor contribui la diversificarea surselor pentru materiile prime necesare, la identificarea unor procese tehnologice inovatoare care să reducă dependența tehnologică și industrială de alte state, la reconfigurarea traseului profesional al celor care lucrează în industrie, prin crearea unor locuri de muncă noi, atractive, poate chiar în zone care actualmente sunt defavorizate economic și social și, nu în ultimul rând, la asigurarea unei poziții solide a României în cursa globală de trecere la o economie circulară prin recuperare, reutilizare și reciclare.
Acest memorandum ar trebui să fie un prim pas pentru asigurarea unei oferte durabile și sigure, aliniate politicii comerciale la nivel european și, mai departe, la nivel mondial. În condițiile în care, în prezent există peste 4 milioane de vehicule electrice aflate în circulație, iar numărul acestora este estimat că va atinge undeva între 50 și 200 de milioane până în 2028 și chiar 900 de milioane până în 2040. Desigur, esențial succesului acestui demers este dialogul autorităților cu mediul de afaceri, în așa fel încât deciziile guvernului să se bazeze pe indicatori economici, pe analize realiste și să reflecte ideea de sprijin real al mediului economic românesc și pe încurajarea producției de baterii.
Despre autor: Alina Moldovan este unul dintre Partenerii firmei de avocatură Firon Bar-Nir, cu o experiență de peste 20 de ani concentrată pe dreptul comercial și real estate. Cu un portofoliu de clienți internaționali numărând investitori și dezvoltatori de prim rang, Alina este în același timp și unul dintre cei mai interesați avocați atunci când vine vorba despre politicile de mediu și impactul acestora asupra deciziei de investiție în România.
Alte articole de opinie:
Tehnologii de mediu, în căutare de cadru legislativ: cum riscăm să pierdem banii din PNRR
