România este „ferm angajată în demersurile de decarbonizare prin investiţii semnificative în surse regenerabile şi hidrogen, în paralel cu asigurarea independenţei energetice”, susține ministrul energiei, Virgil Popescu.
El a arătat că este necesară accelerarea proiectelor în domeniul nuclear prin construirea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi retehnologizarea Unităţii 1, care vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare.
Popescu a participat la reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei convocată de urgenţă, la Bruxelles, pe subiectul asigurării securităţii energetice la nivel european în contextul acţiunilor recente ale Gazprom de sistare a alimentării cu gaze naturale în Polonia şi Bulgaria.
„Situaţia în România este una stabilă, ţara noastră neavând contracte directe încheiate cu Gazprom. Este necesar însă să demarăm din timp demersurile pentru umplerea depozitelor de gaze naturale pentru iarna viitoare. În acest context, am salut iniţiativa Comisiei Europene de a înfiinţa Platforma Energetică Europeană pentru achiziţia în comun a gazelor naturale, care va avea rolul de a agrega cerea din statele membre si încheia contracte de furnizare cu state terţe, altele decât Rusia„, a scris, luni seară, pe Facebook, Virgil Popescu.
El a menţionat că în 5 mai va participa, la Sofia, la o primă întâlnire a grupului de lucru regional dedicat operaţionalizării platformei în regiunea de sud-est a Europei, alături de omologii din ţările vecine.
„România a identificat deja surse şi rute alternative de aprovizionare cu gaz pentru a reduce dependenţa de importurile din Rusia. Din această perspectivă, am transmis Comisiei Europene ca pentru România este importantă operaţionalizarea şi funcţionarea la capacitate maximă a Coridorului Vertical de Gaze şi a Coridorului Trans-Balcanic de aprovizionare cu gaze. Aceste coridoare sunt deosebit de importante pentru a asigura fluxul de gaze din terminale de tip LNG, precum şi din Azerbaidjan, având în acest sens discuţii cu autorităţile azere pentru identificarea unor volume de gaze disponibile„, a subliniat ministrul Energiei.
El a adăugat că a informat Comisia Europeană, în dialogurile bilaterale cu comisarul Kadri Simson şi cu directorul general Ditte Juul Jørgensen, asupra demersurilor României de valorificare a potenţialului de gaze naturale onshore de mare adâncime şi offshore din Marea Neagră.
„Îmi doresc o adoptare rapidă a legii offshore de către Parlament pentru a operaţionaliza acest proiect„, a arătat Virgil Popescu.
Potrivit acestuia, „pe termen mediu şi lung, România este ferm angajată în demersurile de decarbonizare prin investiţii semnificative în surse regenerabile şi hidrogen, în paralel cu asigurarea independenţei energetice prin menţinerea unui mix energetic diversificat”.
„În acest sens, este necesară accelerarea proiectelor în domeniul nuclear prin construirea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi retehnologizarea Unităţii 1, dezvoltarea în România a reactoarelor modulare de mici dimensiuni, construirea de noi capacităţi de producţie energie electrică pe bază de gaz natural şi dezvoltarea infrastructurii aferente, precum şi prelungirea utilizării cărbunelui pentru o perioadă de tranziţie scurtă, aferentă depăşirii actualei crize energetice. Avem nevoie de valorificarea potenţialului indigen, crearea de locuri de muncă prin noi proiecte în domeniul energetic şi reducerea dependenţei de importuri. Asigurarea unui preţ accesibil pentru consumatori şi menţinerea competitivităţii industriilor naţionale sunt deosebit de importante pentru relansarea economică a României şi a UE„, a conchis Virgil Popescu.
Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, declara la finalul lui aprilie că legea offshore este una riscantă și este incert dacă este una rentabilă. Acesta a spus că singurul punct forte ar fi legat de faptul că scăpăm de dependența de gazul rusesc, dar va avea impact asupra țintei de decarbonizare.
„Din punct de vedere economic, trebuie să avem în vedere Pactul Ecologic European care ne spune că în 2050 trebuie să ajungem la zero emisii de carbon. Deci, de aici riscul pe care îl are investiția, mai ales că ne uităm la ce se întâmplă în următorii 30 de ani. Va mai exista această infrastructură acolo? Ne va mai fi de folos peste 20 – 30 de ani când trebuie să devenim mai verzi? Aceasta este o întrebare la care nu avem un răspuns acum”, spunea Tănase, într-o declarație pentru psnews.ro
