Text de Diana Condrea
Revolutia industriala a ajuns cu cateva secole intarziere in China. Exact la timp insa pentru a impune economiei chineze un ritm de dezvoltare ametitor, fara precedent in istoria economica mondiala. Boomul economic a adus cu sine realitatea trista a dezvoltarii: poluarea. Astfel, cel mai mare succes chinez a devenit peste noapte cea mai mare povara pentru guvernul comunist de la Beijing.
Poluarea bate record dupa record in China, doar 1% dintre rezidentii ora se lor respira, dupa normele UE, aer curat, iar aproape 500 de milioane de chinezi nu au acces la o sursa de apa necontaminata. Intr-o tara in care locuitorii marilor orase sunt deseori sfatuiti sa nu iasa din casa din cauza poluarii peste limita, cancerul a devenit principala cauza a mortalitatii.
Integrata in contextul mai larg al accelera rii incalzirii globale, poluarea chineza a devenit o prioritate nationala pentru autoritatile centrale. China este deja afectata de consecintele schimbarilor climatice, iar unele organizatii internationale sustin ca a depasit SUA in prima pozitie a celor mai poluatoare tari din lume.
Posibila suspendare a unor probe sportive din cadrul Jocurilor Olimpice din 2008, de la Beijing, din cauza aerului supraincarcat de noxe a determinat autoritatile comuniste sa puna bazele unei ambitioase politici de mediu care vizeaza reducerea emisiilor, eficienta energetica, tratarea apelor si conservarea biodiversitatii.
Guvernul chinez ia masuri dure in fiecare luna pentru a-si indeplini aceste obiective si pentru a preveni un posibil colaps ecologic. In ianuarie, in cadrul unei strategii financiare de protectie a mediului, guvernul a anuntat ca va finaliza un plan de taxare a poluatorilor si de impozitare a resurselor. Aceste masuri sunt necesare pentru reducerea cu 10% a emisiilor si cu 20% a intensitatii energetice pana in 2010.
De la 1 ianuarie au intrat in vigoare si cele mai aspre standarde pentru eficientizarea consumului de combustibil in Beijing. Poluarea atmosferica ridicata din oras este cauzata mai ales de cresterea emisiilor provenite de la automobile. Vehiculele sunt responsabile pentru 40%-50% din poluarea capitalei. In 2006 existau deja 29 de milioane de masini, 1.000 de masini noi adaugandu-se in fiecare zi circulatiei din Beijing. China IV, echivalentul standardelor Euro IV ale UE, va re duce emisiile de sulf de la autoturisme cu 1.840 de tone anual.
Cea mai surprinzatoare masura luata in luna ianuarie ramane insa interzicerea pungilor din plastic. Incepand cu 1 iunie, magazinele nu mai au voie sa distribuie gratuit pungi din plastic, iar productia si comercializarea pungilor din plastic mai subtiri de 0,025 mm este, de asemenea, interzisa. Guvernul si-a justificat aceasta
hotarare prin faptul ca cele 3 miliarde de pungi folosite zilnic in China consuma energie, resurse primare si cresc considerabil cantitatea de deseuri. Anuntul facut de China pe 15 ianuarie a incurajat si alte tari sa-si grabeasca procesul de interzicere a pungilor din plastic, Australia, Spania si Romania anuntand masuri similare.
Tot in aceasta luna, autoritatile chineze si-au anuntat intentia de a planta 5,3 milioane de hectare cu 2,5 miliarde de copaci. In 2007 au fost plantati in mod voluntar 2,27 miliarde de copaci.
De la interzicerea acordarii de credite poluatorilor pana la reproducerea prin inseminare artificiala a ursilor panda, China incearca din greu sa limiteze efectul de bumerang pe care dezvoltarea il are asupra mediului.
