Aproape doua milioane de hectare din padurile fondului forestier national au intrat in proprietate privata in ultimii 15 ani, iar revendicarile continua. Solicitantii sunt de la asociatii obstesti pana la urmasi de voievozi cu genealogie complicata si negustori de drepturi litigioase, carora instantele judecatoresti le dau de cele mai multe ori castig de cauza. Despre abuzurile care topesc padurile romanesti, dar si despre preluarea padurilor de catre Ministerul Mediului ne-a vorbit directorul general al Regiei Nationale a Padurilor (ROMSILVA), Valerian Solovastru.
Interviu de RALUCA PETRESCU
SPERANTE LA FONDUL DE MEDIU
De ce a fost necesara trecerea padurilor de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Mediului si ce schimbari implica acest lucru la Romsilva?
Nu stiu daca a fost necesara… cred ca a fost o decizie politica ce, pana la urma, are si parti pozitive. Pentru ca, desi in UE padurile sunt la Agricultura, perioada cu cele mai bune rezultate la noi a fost cand Regia a fost la Ministerul Mediului, pana in 2001. Activitatea nu se va modifica. Cat tineam de Ministerul Agriculturii eram o mica particica intr-o imensitate. Or, acum avem alta pondere.
Care ar fi dezavantajele?
Deocamdata nu se intrevad. Avand in vedere ca sunt foarte multi bani ce pot fi accesati prin Ministerul Mediului, prin Fondul de Mediu, avand in vedere ca ariile protejate pe care noi le avem in custodie tin tot de Ministerul Mediului, se vor scurta procedurile in derularea unor proiecte. Prioritatea este sa devenim eligibili la Fondul de Mediu. Noi primim teoretic bani de la buget din fondul de ameliorare care se constituie ca urmare a unor transferuri de terenuri, dar practic nu prea s-au alocat nici de acolo. Speram sa primim bani de la Fondul de Mediu pentru impadurirea terenurilor degradate, pentru ca la ora actuala sunt eligibile doar consiliile judetene. Am avut o intalnire cu domnul ministru si mi s-a promis ca se vor face demersuri.
Cum vi se pare relatia cu noul ministru?
Speram sa facem fata exigentelor dumnealui. Deocamdata incearca si el sa ne gaseasca locul.
Care este evolutia fondului national forestier?
Inainte de aplicarea legii proprietatii, statul avea circa 6.600.000 ha. Acum administram vreo 3.500.000 ha, in conditiile in care am mostenit intreaga infrastructura – si aici ma refer la drumuri forestiere si cladiri care au ramas in administrarea noastra, in timp ce padurile au fost transferate catre proprietari.
Mai administram inca 600.000 ha de padure de la primarii, asociatii, si vreo 300.000 ha de la proprietari persoane fizice. Deci la ora actuala Regia administreaza circa 4.500.000 ha de padure.
De cati angajati dispune Regia?
In toata regia avem in jur de 18.800, cu tot cu angajatii din herghelii, plecand de la muncitori, pana la directorul general. Avem probleme pentru ca, desi Codul Silvic prevede ca trebuie sa incasam bani de la buget pentru paza fondului forestier din proprietataea per¬soanelor fizice, acest lucru nu se intampla.
ABUZ CU ACTE IN REGULA
Cati sunt repartizati efectiv pentru paza padurilor?
Pentru paza avem padurarii si personalul silvic care are strict activitate de teren, in jur de 7.000 de persoane. Pare mult, dar in conditiile tarii noastre nu este, pentru ca ne confruntam cu doua mari probleme. Prima este paza padurii, care presupune divizarea suprafetelor si arondarea lor in paza personalului. A doua, unde irosim multa forta de munca, este evaluarea masei lemnoase, marcarea arborilor. La noi tot ce se taie se marcheaza, ceea ce presupune de fiecare data prezenta in teren a unei echipe de trei oameni, lucru care nu se prea intampla in Europa. Si acest lucru se leaga tot de paza padurilor, pentru a se evita sustragerea de material lemnos. Unii zic ca asta incurajeaza sustragerea. Stiti cum e… cel mai bine se fura cu acte. Si exista suspiciuni, dar avem si dovezi. Avem acum un caz deosebit la Adjud, in Vrancea, cu pagube de aproximativ 16 miliarde lei vechi, cu implicare de la sef de ocol silvic pana la padurar. Au fost dati afara si predati organelor de ancheta.
Ce sanctiuni se aplica in astfel de situatii?
De la desfacerea contractului de munca, suspendari, plangeri penale, plangeri la DNA, avem peste tot, in toate fazele. Dar, lucru cu¬rios, aproape toate desfacerile se finalizeaza prin repunere in functie, prin hotarare judeca¬toreasca.
In cazul acesta ce ar trebui remediat din punct de vedere legislativ?
Marea problema cu care ne confruntam la aceasta ora este agresiunea nemaiintalnita asupra fondului forestier prin solicitari de retrocedari care nu au nicio legatura cu realitatea. Din ’95-’96, de cand a aparut Legea 247 a proprietatii, eu cred ca tot ce a fost legal si transparent s-a retrocedat prin comisii locale, prin comisiile judetene, prin comisiile judecatoresti. In ultima perioada insa a aparut o noua categorie de proprietari – termenul este de „procuratori” – care cumpara drepturi litigioa¬se si, prin diverse instante din tara, obtin hotarari judecatoresti favorabile intr-o prima faza. Apoi, urmeaza un sir intreg de procese pentru a parcurge toate etapele din instanta. Avem un exemplu clar la Buzau, unde aceeasi suprafata este castigata in instanta de trei solicitanti: 30.000 ha ia Academia, 17.000 ia Asociatia Obstilor si 63.000 ha – urmasul lui Preda Buzescu care… e ceva de domeniul SF-ului. Avem iarasi o problema deosebita la Suceava, unde 166.000 ha sunt castigate de o fundatie de drept privat care, culmea, este urmasa unei fundatii de drept public. Adica 22 de indivizi castiga 166.000 ha, ca sa va imaginati dimensiunea… Sigur, mai avem cale de atac la Inalta Curte, dar nu este in regula. Mai e un caz la Maramures, unde o obste castiga 17.000 ha si intre timp se infiinteaza o alta obste care vrea aceleasi 17.000 ha, dar in alt loc.
Sunt imposibil de oprit?
Noi ne luptam. Chiar acum am dat drumul la procese, cu niste sacrificii financiare, pentru ca juristii nostri – am tot respectul pentru ei -, dar efectiv sunt depasiti de amploarea proceselor. Am mai apelat pe ici pe colo la unele case de avocatura care sa ne sprijine. Din pacate, se pare ca suntem singuri in toata lupta asta. Ar trebui atras in proces ca parte a statului si ca proprietar Ministerul Finantelor care, din diverse cauze, mai mult birocratice, nu poate interveni la timp si se pierd foarte multe procese. Noua ni se contesta de foarte multe ori calitatea procesuala pentru ca suntem administrator al acestor paduri, nu proprietar.
REVENDICARI ABERANTE
Cate astfel de procese exista la ora actuala?
Sunt multe, pe suprafete care pleaca de la 50 ha si pe altele care au ajuns si la 166.000 ha. Dar avem, la fiecare judet, circa 10-12.000 de hectare, ca medie, care sunt revendicate pe niste motive care nu au nicio legatura cu realitatea. Noi, in final, va trebui sa ne supunem hotararilor judecatoresti, dar lumea este foarte revoltata ca incercam si uzitam de toate formele de atac al unor hotarari pe care le avem. Eu zic ca este corect si nu facem acest lucru din dorinta de a opri aplicarea legii, ci din dorinta de a se elucida adevarul pana la capat, parcurgandu-se toate etapele necesare. Legea proprietatii este foarte clara, este elaborata special sa clarifice aceasta problema, a proprietatii. Dar sunt foarte multe cazuri care, neincadrandu-se in Legea proprietatii, merg pe legea generala, si atunci se ajunge la revendicare. Unul prezinta documente din 1912, altul din 1938, altul din 1948 si culmea este ca toti castiga.
Cate sesizari se fac pentru despaduriri ilegale sau furt de masa lemnoasa?
Din pacate exista si astfel de sesizari, mai ales pentru padurile proprietate privata. Sunt constient ca se fura si de la stat, se fura si din privat, omul a ajuns sa-si fure si din proprietate privata. Sunt constient ca se fura si de la stat, se fura si din privat, omul a ajuns sa-si fure si din proprietatea lui. Avem in jur de 10-15 sesizari lunar, vorbesc la nivel de Regia Nationala a Padurilor, pentru ca foarte multe dintre aceste sesizari sunt si la nivel local, la Ocolul Silvic, sau la nivel judetean, la directiile silvice. Dar niciodata nu au depasit 10% cele care s-au confirmat partial si foarte multe sesizari sunt legate de niste dispute personale.
1/3 DIN TERENURI SUNT DEGRADATE
Cum se explica faptul ca exista, pe de-o parte, o interdictie clara in ceea ce priveste scoaterea terenurilor din fondul forestier si pe de alta parte, o multime de exceptii?
Astea sunt legile din Romania. Si prin exceptii se castiga absolut totul.
De ce nu se iau toate suprafetele prin compensare, fara exceptie?
Noi asta solicitam acum. Problema este ca, pentru a nu da aceste suprafete, ei apeleaza si obtin legi speciale, hotarari de guvern de scutiri de taxe. Mai e si o alta problema. Pana la urma trebuie facute niste investitii de genul asta. La noi foarte mult timp s-a mers pe ideea ca fondul forestier e de-o parte, statiunile de-o parte, localitatile de-o parte. In Germania aceste lucruri alterneaza, iar gradul de impadurire tot e de 35%. Noi tinem neatins fondul forestier ca sa nu-l agresam, dar, pe de alta parte, il pierdem prin procese stupide si abia ajungem la 26,5%.
Cum stam la acest capitol, comparativ cu alte state europene?
Stam mai prost decat bulgarii, ceea ce mie aproape nu-mi vine sa cred. La calitatea padurilor si la fondul de masa lemnoasa stam foarte bine, suntem in primele trei-patru locuri. In acelasi timp, intr-o tara in care suprafata terenurilor degradate tinde sa fie de o treime e inspaimantator. Sigur ca e prevazut in Codul Silvic ca pana in 2030 vom mari suprafata fondului forestier cu 2.000.000 de ha, dar daca facem un calcul inseamna 80.000 ha pe an si noi abia daca impadurim o mie intr-un an.
Cum priviti initiativa de reglementare a picnicului printr-o lege speciala?
Daca s-ar respecta legile care exista atat in ceea ce priveste paza fondului forestier si atributiile inspectoratelor pentru situatii de urgenta, nu ar mai fi necesara nicio alta lege. Dar daca aceasta lege va face sa dispara celelalte sapte existente ar fi un lucru benefic. Trebuie studiat, pentru ca de cele mai multe ori cand apare o noua lege, aceasta abroga doua sau trei articole din alte legi, dar mai raman inca 70 de articole si in instanta sau oriunde vrei sa aplici legea, te trezesti ca se vine cu o alta reglementare, care e contrara.