Valea Calugareasca si Campina, cele mai poluate zone din Prahova. Toata lumea stie, dar nimeni nu face nimic. Explicatiile sunt simple: costa enorm si ia mult timp. Cel putin la nivel de hartii, am avea o sansa sa scapam de reziduurile otravite, dar asta abia in 2015. Pana atunci mai e timp sa moara oameni. HG 1.408/2007 ii impinge de la spate pe agentii economici poluatori sa grabeasca documentatiile privind decontaminarea solului si refacerea acestuia. Dar simplul fapt ca, pana in acest moment, nu s-a luat nicio decizie in acest sens ne face sa credem ca este vorba de inca o lege buna de incalcat.
Valea rosie
In cadrul activitatii de monitorizare a zonelor contaminate sub aspectul deteriorarii solului s-au luat in studiu ca fiind zone critice pe teritoriul judetului zona SC ROMFOSFOCHIM Valea Calugareasca si zona Campina (Batal Bucea). ROMFOSFOCHIM – Valea Calugareasca este cunoscuta ca fiind un centru al poluarii mediului, iar efectele generate de fosta Fabrica de acid sulfuric si ingrasaminte chimice continua sa se faca simtite chiar dupa oprirea activitatii (iulie 1997 ). Ca urmare a activitatii indelungate, de peste 70 de ani, la S.C. ROMFOSFOCHIM, s-a acumulat o cantitate de peste doua milioane de tone de cenusa piritica, depozitata intr-o halda cu inaltimea de circa 20 m, care ocupa o suprafata de aproximativ 11 ha. Cenusa este antrenata de vant si contamineaza terenurile invecinate. Localnicii sunt disperati si spun ca de ani de zile nu mai stiu cum arata culoarea alb. La Valea, totul este rosu, de la cearsafuri, pana la plamanii oamenilor. In toata zona de sud a haldelor si batalelor, poluantii analizati depasesc limita admisa in sol. Prezenta amoniului si fosfatilor este atat de mare, incat pe „fruntea” localitatii nu poate sa scrie decat „Moartea rosie”. Ca sa respiri acolo, ai nevoie in permanenta de o batista uda la nas si gura. Combinatul de Ingrasaminte Chimice Valea Calugareasca a fost infiintat in anul 1970 si a functionat pana in 1997. In cadrul fabricii de ingrasaminte chimice au functionat instalatii de producere a acidului sulfuric, acidului fosforic, a ingrasamintelr chimice, produselor chimice pe baza de fosfor, clor, sulf. In anul 2000, lichidatorul societatii a vandut activele acesteia catre Romfosfochim Active Valea Calugareasca, acesteia revenindu-i si doua batale cu suprafata de 53,5 ha, unde erau depozitate 5,5 milioane tone de fosfogips, iar activul halde de cenusa de pirita catre firma americana The Mega Company, care a devenit proprietara a 6,5 ha de teren acoperite cu 25 milioane tone de cenusa piritica. Intre 2001 si 2003, firma The Mega Company a fost amendata in mai multe randuri pentru comercializarea a 100.000 de tone de cenusa piritica, pe care le-a vandut catre fabricile de ciment fara aviz de mediu, si pentru ca nu a luat masuri de stabilizare a haldelor de cenusa piritica dupa exploatare. Degeaba s-au agitat autoritatile sa curete zona. Totul a ramas pe hartie.
Campina neagra
Peste 10 hectare de pamant otravit, doua lacuri pline cu gudron acid, peste doua sute de mii de metri cubi de reziduuri de petrol, panza freatica afectata considerabil, zeci de copii arsi, emisii de gaze care fac aerul irespirabil si, nu in ultimul rand, risc maxim de incendiu. Aceasta este poate cea mai poluata zona din judet. In Campina au fost stabilite sase puncte de prelevare a probelor de sol la o distansa de 0m, 100 m si 500 m fata de Batalul Bucea, pe 3 directii: sud-est, sud-vest, est (fiecare punct de prelevare cu 2 adancimi). Indicatorii urmariti au fost: amoniac, fosfati, reziduu fix, , cupru, fier, substante extractibile. In traducere libera, panza freatica afectata considerabil. Este, de fapt mostenirea, lasata de rafinaria Steaua Romana, cea mai veche din tara. De-a lungul Strazii Fabricii, situata la iesirea din Campina, pe drumul spre Paltinu, au fost construite, prin anii ’30, batale pentru depozitarea reziduurilor provenite in urma activitatii rafinariei. Sunt, de fapt, niste gropi adanci de pana la 15 metri in care au fost aruncate, pana in anul 2006, uleiuri uzate si gudron acid. Batalurile se intind pe o suprafata imensa de cateva hectare la care se adauga si lacurile Pestelui si Curiacu, sacrificate special pentru depozitarea deseurilor. Batalele nu sunt securizate nicicum. Nicio poarta, niciun gard, nicio pancarta care sa avertizeze ca intri pe o proprietate privata. Discutia despre ecologizarea acestora a fost reluata la ultima sedinta de Consiliu Local din Campina.
"Pana acum n-au facut nimic si stim cu totii ca e o problema veche, veche!". Aceasta este singura remarca pe care consilierii locali campineni au facut-o in plenul sedintei. In rest, numai promisiuni ca se va rezolva. In 2015! Ramane de vazut cine plateste. Doar ca titlu informativ, ecologizarea unui singur batal costa in jur de 20 de milioane de euro: in Campina sunt 15 batale. Conform legii, autorul poluarii este obligat sa suporte cheltuiala pentru ecologizare. Rafinaria Campina este pe butuci si asta o stie toata lumea.
Caseta
Autoritatile locale tac asa cum fac de obicei. In repetate randuri, primarul inca in functie, Horia Tiseanu, a declarat ca batalele nu sunt problema primariei, atata vreme cat se afla pe o proprietate privata. Din pacate, in cartierul de blocuri din apropiere locuiesc familii sarace. Zi lumina copiii se joaca nestingheriti prin pacura. Noaptea, zona nu este luminata, apa de la robinetul celor care au casa peste drum miroase a petrol. Acestae sunt aspecte ignorate de ani de zile si, pana in 2015, absolut nimic nu pare ca se va schimba. Acestea ar trebui sa fie problema primariei.
Pentru mai multe informatii viziteaza Republicanul
