Au fost identificate 72 de bariere pe râurile din Carpații Meridionali, în cadrul primei etape a unui proiect amplu care vizează restaurarea conectivității fluviale, refacerea ecosistemelor și îmbunătățirea habitatelor pentru speciile acvatice.
Rewilding România a finalizat prima etapă a unui proiect dedicat refacerii conectivității longitudinale a râurilor din Carpații Meridionali, sprijinit financiar printr-un grant de 74.700 de euro din Programul European Open Rivers.
Acțiunea se înscrie într-un cadru mai amplu de intervenții ecologice, având ca scop restaurarea ecosistemelor acvatice și îmbunătățirea funcționării naturale a râurilor.
Prima etapă: identificarea obstacolelor și evaluarea impactului
Pe parcursul a patru luni, echipa a evaluat cinci bazine hidrografice din Carpații Meridionali: Belareca, Pârâul Rece, Feneș, Sebeș și Bistra.
În urma analizelor, au fost cartografiate 72 de structuri care împiedică conectivitatea fluvială:
- 39 de baraje, construite pentru captări de apă sau alte utilizări;
- 26 de praguri, structuri artificiale care modifică debitul natural;
- 3 cascade naturale, care limitează migrarea speciilor;
- 2 vaduri utilizate pentru trecerea vehiculelor;
- 1 stăvilar și 1 cascadă podită.
Pe lângă această inventariere, au fost analizate speciile locale, iar impactul ecologic al barierelor a fost evaluat.
Obiectivul acestei etape a fost stabilirea priorităților pentru intervenții viitoare, în funcție de relevanța ecologică și fezabilitatea tehnică a îndepărtării acestor obstacole.
Conform declarațiilor reprezentanților proiectului, rezultatele obținute vor constitui baza pentru etapele următoare, care vor include studii detaliate și intervenții propriu-zise.
„Progresele realizate până acum în identificarea și evaluarea obstacolelor de-a lungul râurilor reprezintă un pas esențial în procesul de restaurare a ecosistemelor acvatice și a habitatelor mai multor specii de pești.
Această inițiativă de a reda râurilor capacitatea de a curge liber face parte din viziunea noastră pe termen lung de a restaura procesele naturale. Prin intervenții fundamentate științific și având la bază studii de fezabilitate și tehnice care iau in considerare toate riscurile asociate, ne propunem să generăm beneficii sustenabile atât pentru biodiversitate, cât și pentru comunitățile locale”, a declarat Marina Drugă, Team Leader Rewilding România.
Planurile pentru etapele următoare
Proiectul este structurat în trei etape principale, prima fiind deja încheiată.
Următoarele două etape, planificate să înceapă în 2025, includ:
- Studii de fezabilitate și autorizări
- Elaborarea studiilor tehnice pentru intervențiile necesare.
- Obținerea autorizațiilor de mediu și a avizelor de la autoritățile competente.
2. Înlăturarea barierelor selectate
- Implementarea intervențiilor în teren, care vor implica utilizarea unor metode bazate pe criterii tehnice și ecologice.
Pentru a pregăti aceste acțiuni, Rewilding România va organiza consultări publice cu autoritățile locale și alte părți interesate, precum și discuții directe cu proprietarii terenurilor vizate.
În paralel, organizația intenționează să publice un raport detaliat care să sintetizeze datele colectate în prima etapă și să ofere un ghid pentru inițiative similare.
Impactul proiectului asupra ecosistemelor și utilizatorilor locali
Înlăturarea barierelor identificate are ca scop principal restabilirea conectivității râurilor, cu efecte directe asupra proceselor naturale, precum migrarea speciilor de pești și transportul sedimentelor.
De asemenea, îmbunătățirea calității apei și refacerea habitatelor acvatice sunt rezultate urmărite pe termen lung.
Totuși, intervențiile planificate implică provocări semnificative, inclusiv obținerea consimțământului proprietarilor de terenuri și alinierea intereselor locale cu obiectivele ecologice.
Consultările publice și colaborarea cu autoritățile vor fi esențiale pentru a preveni conflictele și pentru a asigura o implementare eficientă.
Calendarul de implementare pentru 2025
În cursul anului viitor, sunt programate mai multe acțiuni specifice:
- Obținerea acordurilor preliminare de la proprietari și autorități;
- Organizarea consultărilor publice pentru a dezbate impactul proiectului;
- Publicarea unui raport cu rezultatele primei etape, incluzând măsuri recomandate.
Finanțarea viitoare și sustenabilitatea proiectului
Etapele următoare depind de atragerea unor finanțări suplimentare.
Rewilding România intenționează să depună aplicații pentru noi granturi începând cu 2025, punând accent pe continuitatea proiectului și integrarea acestuia într-un context mai larg de protecție a biodiversității.
Deși inițiativa are potențialul de a aduce beneficii pe termen lung, atât pentru mediu, cât și pentru comunitățile locale, succesul său va depinde de capacitatea de a aborda provocările tehnice, economice și sociale asociate unor astfel de intervenții.
Organizația colaborează în acest sens cu APS Aqua Crisius și cu autoritățile locale, pentru a asigura o implementare coordonată și transparentă.
Proiectul, programat să se încheie în martie 2025, reprezintă un exemplu de intervenție complexă în domeniul restaurării ecosistemelor acvatice, punând în discuție echilibrul dintre nevoile naturale și cele umane.
Finalizarea etapelor următoare va oferi informații suplimentare despre fezabilitatea și impactul unor astfel de demersuri în contextul specific al râurilor din Carpații Meridionali.
#restaurarerauri #conectivitatefluviala #ecosistemeacvatice #barajecartografiate #refacerebiodiversitate #proiectecologic #freeflowingrivers #riverprotection #ecoproject
