Raluca Gheorlan a pus bazele organizatiei Ateliere Fara Frontiere dupa ce s-a intors din Franta, unde si-a terminat studiile si a invatat sa faca voluntariat pentru societate. Si-a propus sa integreze socio-profesional persoane aflate in dificultate, oferindu-le in acelasi timp o educatie ecologica. Asa s-a nascut proiectul „Assoclic”, prin care companiile si institutiile publice se debaraseaza in mod sustenabil de echipamentele IT vechi, iar voluntarii organizatiei le reconditioneaza sau le recicleaza. La final, calculatoarele sunt donate ONG-urilor pentru ca acestea sa-si poata duce la capat propriile proiecte.
Text de Loredana Pana
Care este scopul acestui proiect?
Scopul nostru este de a integra social si profesional niste persoane aflate in mare dificultate. Oamenii sunt pusi intr-o situatie de munca, intr-un atelier de economie sociala, ca la orice alt angajator, cu o acompaniere din partea echipei de incadrare. Proiectul Assoclic este un demers integrat de dezvoltare durabila. Are sens pentru comunitate si este si un suport de insertiune valorizant, care da o utilitate muncii salariatilor si-i motiveaza. Sa stii ca unui calculator poti sa-i dai tu, cu un minimum de competente si bunavoita, o noua viata, pentru a ajunge la un copil sau un tanar defavorizat, cum poate tu nu ai avut ocazia, este motivant pentru angajatii nostri. Principalul nostru asociat este Samusocial, o asociatie care se ocupa cu persoane fara adapost, dar colaboram si cu directii de asistenta sociala, ONG-uri care lucreaza cu copii, tineri sau adulti defavorizati. Ei fac o preselectie si ne trimit candidati la interviu.
De ce ati ales ca activitate reciclarea calculatoarelor?
Pentru ca este foarte multa risipa atat in Romania, cat si in Europa. Aceste calculatoare pot fi, multe dintre ele, reconditionate si folosite intr-un scop educational, de integrare pentru copii si tineri defavorizati. Practic, facand un studiu in mediul ONGurilor, scolilor, centrelor de plasament, tuturor actorilor care intervin zi de zi in mediile defavorizate, ne-am dat seama ca este o fractura foarte mare la nivel digital. Foarte putine familii au un calculator. Nevoia este foarte mare, mai ales ca este un suport de educatie foarte necesar. Pe de alta parte, exista o risipa si reinnoiere a parcurilor informatice in institutii si intreprinderi, iar acestea au foarte putine solutii, in momentul de fata, de a se debarasa curat de calculatoarele uzate.
Cate persoane lucreaza in atelier?
Acum avem 13 salariati in insertiune si 7 in echipa de incadrare. Am vrea sa ajungem la 20 de salariati in insertiune anul acesta. Vom ramane totusi la o talie foarte mica, in sensul ca acest proiect este conceput ca un proiect-pilot care sa demonstreze ca economia sociala si solidara este o necesitate si este o complementaritate fata de restul tipurilor de interventie sociala si profesionala. Aduce o idee noua, pentru ca sunt imbinate partea economica cu cea sociala si cu cea de protectia mediului.
Cum ii ajutati pe oamenii care lucreaza in atelierul de insertiune?
Persoanele cu care lucram noi au probleme foarte diverse, de educatie, de pregatire profesionala, multi provin din centre de plasament sau nu au adapost, somaj de lunga durata, probleme de sanatate. Sunt foarte diferiti, iar, de cele mai multe ori, aceste persoane sunt vazute de societate ca o problema. Ideea e simpla, de insertie sociala prin activitate economica. Dandu-le o noua sansa acestor persoane, ele se transforma din asistati sau exclusi in contribuabili si in cetateni cu drepturi si obligatii si au posibilitatea de a participa la un proiect care are sens pentru societate. Locul de munca pe care il oferim aici reprezinta o rampa de lansare catre piata muncii. In perioada in care stau la noi fac o activitate de lupta impotriva risipei, pastrarea mediului curat, proiecte sociale. O echipa de asistenti sociali si psihologi ii ajuta sa-si rezolve problemele urgente legate de adapost, sanatate si apoi definim un proiect de viata cu fiecare dintre ei. Pentru cazurile unde sunt profesii care nu se mai cauta acum, facem reconversie profesionala.
Ce se intampla cand pleaca din atelier?
In medie, am estimat la un an perioada in care o persoana trebuie sa stea aici, dar depinde de la caz la caz. Avem o retea de angajatori care sunt sensibilizati la publicul nostru si care sunt deschisi la recrutarea lor. Noi continuam sa monitorizam persoana respectiva intre trei
si sase luni dupa angajarea lui. Vrem ca aceast proiect sa fie unul durabil.
Cate calculatoare puteti prelua intr-o luna?
Capacitatea noastra maxima este de 300 de calculatoare pe luna. De obicei colectam mai multe imprimante si monitoare decat unitati centrale, pentru ca acestea se schimba mai rar. Anul acesta ne-am propus sa colectam 5.000 de calculatoare si 7.000 de monitoare, din care
am vrea sa reconditionam 900. Speram sa convingem cat mai multe companii si institutii sa doneze calculatoare, pentru ca ele chiar merg acolo unde este nevoie de ele. In plus, ce nu mai putem reconditiona reciclam respectand toate normele europene pe partea de tratare a DEEE-urile.
Care sunt cele mai dese defectiuni intalnite la calculatoarele donate?
Lipsa componentelor, pentru ca majoritatea donatorilor nu au incredere in noi ca le putem asigura securitatea datelor, desi noi avem o aplicatie foarte profesionala, care sterge tot. Cel mai adesea lipseste harddisk-ul. Pe ce criterii selectati ONG-urile carora le donati calculatoarele?
Organizatiile depun proiectele pe site-ul nostru. Un juriu de selectie independent alege cele mai bune proiecte pe criterii de viabilitate, dar si de implementare imediata. Daca donezi un calculator unei asociatii care isi incepe proiectul peste doi ani, donatia nu mai are sens. Din pacate, noi de fiecare data avem un numar limitat de calculatoare. Calculatoarele sunt complete, au o serie de programe instalate, cu licenta, astfel
incat pot fi folosite imediat. De cand am inceput proiectul, din 2009, am dotat in jur de 200 de asociatii cu 417 calculatoare, insa cererea este mult mai mare.
