Raportul final al comisiei temporare pentru schimbari climatice a fost adoptat luna trecuta, la Strasbourg, in plenul Parlamentului European, cu o larga majoritate de 570 voturi „pentru“ si doar 78 „impotriva“. Raportul ofera recomandari pentru viitoarea politica integrata a protectiei mediului, cu obiectivul principal de a mentine cresterea temperaturii medii globale la maximum 2°C.
Raportul elaborat de eurodeputatul Karl-Heinz Florenz (PPE-DE) solicita reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 25-40 la suta pana in 2020,
respectiv 80 la suta pana in 2050, fata de nivelul din 1990. Membrii Parlamentului European se declara „extrem de preocupati de faptul ca, astfel cum se indica in numeroase rapoarte stiintifice recente, efectele schimbarilor climatice sunt mult mai rapide si mult mai grave decat se credea pana acum“.
In consecinta, se cere comisiei sa monitorizeze indeaproape cele mai recente rezultate ale cercetarilor stiintifice pentru a aprecia daca
obiectivul UE de 2 grade Celsius este rezonabil si daca ar evita schimbarile climatice periculoase. In raport sunt prezentate o serie de masuri in domeniile energiei, biocarburantilor, logisticii, turismului, captarii si stocarii carbonului, protectiei solului, a padurilor, managementului apei, pescuitului, promovarii tehnologiilor de viitor, educatiei.
Raportul prevede crearea unor parteneriate pentru producerea de energie solara cu state terte din spatiul mediteraneean care sa vizeze intr-o faza initiala generarea de energie solara si transferarea acesteia catre intreaga Uniune Europeana prin cabluri de inalta tensiune. Intr-o a doua faza, solutia ar putea reprezenta baza pentru producerea de electricitate si pentru trecerea la o economie bazata pe energii regenerabile.
In sectorul constructiilor din Europa, obiectivul pe termen lung consta in obtinerea unor performante energetice neutre pentru cladirile de locuit, pana in 2015, si in noile cladiri comerciale ori publice, pana in 2020. Acest obiectiv ar trebui extins pe termen lung pentru a include si cladirile renovate.
Raportul propune crearea unui fond climatic si a unor fonduri corespunzatoare in statele membre, si vede posibila infiintarea unui stoc de capital pentru finantarea unei politici viitoare referitoare la clima.
Energia nucleara, o solutie admisa
Membrii Parlamentului European recunosc diversele abordari ale statelor membre privind energia nucleara si indeamna Comisia Europeana sa acorde o atentie speciala deseurilor radioactive, precum si intregului ciclu pentru a imbunatati siguranta nucleara.
Pe 25 aprilie 2007, Parlamentul European a decis constituirea unei comisii temporare pentru schimbarile climatice, care sa aiba ca atributii, printre altele, formularea de propuneri privind viitoarea politicaintegrata a Uniunii Europene in materie de schimbari climatice si coordonarea pozitiei Parlamentului European in privinta negocierii cadrului international al politicii climatice dupa 2012. Comisia se va ocupa si cu evaluari ale impactului financiar si ale eventualelor costuri in absenta actiunilor antischimbari climatice, analizarea modului in care legislatia comunitara in domeniu a fost aplicata pana in prezent. In acest sens, noul organism va pune la punct audieri cu parlamentele si cu guvernele statelor membre si ale tarilor terte, cu institutiile europene si cu organizatiile internationale, precum si cu reprezentanti ai comunitatii stiintifice, ai intreprinderilor si ai societatii civile. Comisia este prezidata de eurodeputatul italian Guido Sacconi (PSE). In februarie 2008, Parlamentul European a decis prelungirea cu noua luni a mandatului comisiei temporare, incepand cu 10 mai 2008.
Teluri mai inalte
Obiectivul Comisiei de mediu a Parlamentului European se indreapta insa catre tinte mai inalte: un model economic integrat. Determinarile
economice ale mediului inconjurator presupun o reevaluare a modului de productie in raport cu schimbarile climatice si cu ecosistemele. Guido Sacconi sustine dialogul dintre toti partenerii sociali pentru a asigura echilibrul intre dezvoltarea economica, protectia mediului, dar si drepturile sociale. Presiunea asupra ecosistemelor este mai importanta decat cea a emisiilor, spune, pe de alta parte, popularul Anders Wijkman, membru al aceleiasi comisii. „In acest moment, Europa are nevoie de o abordare integrata princare sa regandim modul in care suntem organizati“, afirma Wijkman.
Se spune ca executivul european, comisia, lucreaza in „cutiute“, si nu intr-o maniera integrata. Acest tip de organizare este efectul superspecializarii, al cunoasterii mult prea fragmentate. Spune Wijkman, „modelul nostru economic trebuie remodelat. Atat timp cat ecosistemele si padurile nu au o valoare exprimata economic, criza naturii va continua; este mult mai eficient sa prevenim inundatiile decat sa ne luptam cu ele“.
Sceptici lovesc
Alaturi de ecologistul sceptic Bjorn Lomborg, conservatorul britanic Roger Helmer critica Raportul Florenz.
„In urma cu 500 de ani exista un consens printre oamenii de stiinta ca Pamantul este plat. S-au inselat. In anii ’70, dupa trei decenii de racire globala, oamenii de stiinta se puneau de acord ca aveam de-a face cu o noua era glaciara. Se inselau si ei. In 1999, toata lumea credea ca virusul electronic al mileniului va crea un dezastru global prin inchiderea tuturor sistemelor computerizate pe tot globul. Sistemele de aparare ar fi esuat, comertul s-ar fi oprit, avioanele ar fi cazut din aer. Se inselau si ei. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat“, a declamat Helmer.
Este adevarat ca globul s-a incalzit usor, insa incet si cu intermitente in ultimii 150 de ani. Exista dovezi evidente ca, in timp ce atmosfera se incalzea usor, si alte componente ale sistemului nostru solar se incalzeau. „Calotele de gheata de pe Marte s-au subtiat, insa nimeni nu a dat vina pe automobilele 4×4“, spune Helmer.
Acum facem planuri pentru a cheltui sume de bani inimaginabile pentru a rezolva o problema inexistenta, iar, prin distrugerea economiilor, ne vom
bloca sumele necesare pentru rezolvarea adevaratelor probleme de mediu, afirma Lomborg, citat de conservatorul britanic.
Christofer Booker, un jurnalist britanic, remarca, in urma adoptarii raportului, ca alarmismul incalzirii globale este cel mai grandios zbor in afara realitatii din toata istoria lumii.
Astazi, se spune ca exista un consens legat de incalzirea globala provocata de oameni. „Mitul consensului este un triumf al propagandei alarmistilor. Insa cercetari repetate, in literatura stiintifica si in munca de teren a oamenilor de stiinta, arata o gama variata a perspectivelor asupra acestei probleme, cu foarte multi specialisti convinsi ca exista prea putine date pentru a fi siguri“, incheie Helmer.
Baza sociala a raport ului: Eurobarometr ul
Conform ultimului Eurobarometru, trei sferturi dintre cetatenii europeni iau foarte in serios problema schimbarilor climatice. In total, 62% dintre respondenti sustin ca schimbarile climatice reprezinta una dintre cele mai grave doua probleme cu care se confrunta omenirea in prezent. Numai saracia a obtinut un procent mai mare, 68 la suta. Cu toate acestea, chiar daca multi europeni recunosc gravitatea schimbarilor climatice, majoritatea (60%) este de parere ca acestea pot fi oprite si ca pot fi gasite solutii in acest sens.
O majoritate de 56% considera ca lupta impotriva schimbarilor climatice poate avea un impact pozitiv asupra economiei continentului. O majoritate substantiala a europenilor este de parere ca obiectivele UE in ceea ce priveste gazele cu efect de sera si energia regenerabila sunt juste sau chiar insuficiente. Cele trei obiective, care au fost stabilite de liderii UE anul trecut si care trebuie realizate pana in 2020, sunt: o reducere de cel putin 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, fata de nivelul din 1990, o reducere de 30% a acestora daca alte tari dezvoltate se angajeaza sa realizeze reduceri comparabile si o crestere de 20% a ponderii energiei regenerabile. In ordinea prezentata mai sus, aceste obiective sunt considerate juste sau chiar insuficiente de catre 68%, 61% si 69% dintre respondenti.
Mai mult de jumatate dintre europenii intervievati se declara informati cu privire la cauzele (56%) si consecintele (56%) schimbarilor climatice, precum si la modalitatile de combatere a acestora (52%). Totusi, ponderea cetatenilor care se declara insuficient informati in aceasta privinta ramane mare, fiind vorba despre mai mult de patru cetateni din zece. Lipsa informarii este mentionata ca fiind o cauza importanta a neparticiparii la actiunile de combatere a schimbarilor climatice.
