Mediterana se transformă într-o „mare de plastic”, punând în pericol speciile marine și sănătatea umană, conform unui nou raport World Wildlife Fund (WWF) care atrage atenția asupra gradului tot mai mare de poluare cu deșeuri de plastic și microplastice.
Raportul „Out of the Plastic Trap: Saving the Mediterranean From Plastic Pollution”, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Oceanelor, atrage atenția asupra efectelor dramatice pe care utilizarea excesivă a plasticului, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și turismul în masă îl au asupra uneia dintre cele mai vizitate regiuni din lume.
În cadrul raportului sunt propuse măsuri urgente pe care instituțiile, companiile și cetățenii trebuie să le ia pentru a împiedica deșeurile de plastic să ajungă în mare.
Marea Mediterană este considerată a șasea cea mai mare zonă de acumulare pentru deșeuri marine. 95% dintre deșeurile care plutesc în Mediterană sau sunt lăsate pe plaje sunt din plastic. Majoritatea deșeurilor din plastic ajung în apă din Turcia și Spania, urmate de Italia, Egipt și Franța. Contribuția turiștilor la deșeurile marine crește cu 40% în fiecare vară.
„Impacturile poluării cu plastic în marea Mediterană sunt simțite în jurul lumii și cauzează daune serioase naturii și sănătății umane. Poluarea cu plastic care se agravează va amenința reputația globală a Mediteranei legată de turism și fructe de mare, subminând comunitățile locale care depind de aceste sectoare ca mijloace de trai. Problema plasticelor este de asemenea un simptom al declinului general al sănătății Mediteranei și trebuie să funcționeze ca un apel la acțiune reală.”, a declarat John Tanzer, lider al programului pentru oceane WWF.
Conform raportului, una dintre cauzele principale ale poluării cu plastic este gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor. Dintre cele 27 milioane de deșeuri de plastic produse anual în Europa, doar o treime este reciclată. Jumătate dintre deșeurile de plastic din Italia, Franța și Spania ajung în gropi de gunoi. Plasticele reciclate alcătuiesc doar 6% din cererea de plastice din Europa.
Costul economic al celor 10-20 milioane de tone de plastic care ajung în oceanele lumii anual este de aproximativ 13 miliarde de dolari în daune asupra ecosistemelor marine.
Pe lângă problema deșeurilor din plastic care pot răni, sufoca și ucide animale marine, inclusiv specii protejate și pe cale de dispariție, autorii raportului atrag atenția asupra poluării cu microplastice. 7% dintre microplasticele din întreaga lume se află în Marea Mediterană. Acestea au atins o concentrație record de 1.25 milioane de fragmente per kilometru pătrat în Marea Mediterană, aproape de patru ori mai mare decât cantitatea găsită în Marea Insulă de Plastic din Pacific. Aceste fragmente minuscule intră în lanțul trofic, amenințând nu numai animalele marine, ci și oamenii care ajung să consume hrana contaminată.
Giuseppe Di Carlo, director al inițiativei Mediteranene WWF, a explicat că poluarea cu plastic este o problemă care poate fi rezolvată doar prin colaborarea tuturor părților implicate.
„Poluarea cu plastic este prea răspândită pentru a fi rezolvată doar de un continent, un guvern sau un sector industrial, și ne afectează pe toți. Doar dacă acționăm împreună putem elimina plasticul inutil din oceanele, râurile, orașele și viețile noastre.”
WWF cere guvernelor, afacerilor și cetățenilor să ia măsuri pentru a reduce poluarea cu plastic în mediul urban, pe coastele și în apele Mediteranei, precum și la nivel global.
Printre propuneri se află adoptarea unui acord internațional cu caracter juridic obligatoriu dedicat împiedicării ajungerii deșeurilor de plastic în mare, susținut de obiective naționale de a recicla și reutiliza în proporție de 100% deșeurile de plastic până în 2030, precum și interdicții pentru materiale plastice de unică folosință. De asemenea, WWF cere companiilor să investească în inovație și design pentru o folosire mai eficientă și sustenabilă a plasticului.
Conform celui mai mare raport ONU publicat până acum privind poluarea cu plastic, deșeurile marine afectează 600 de specii marine, dintre care 15% sunt specii pe cale de dispariție.
