16 țări din Uniunea Europeană, analizate într-un nou raport, au ratat termenul limită pentru adoptarea legislației privind deșeurile, ambalajele și care făceau referire la gropile de gunoi. Această legislație propunea noi ținte. Raportul, numit „No time to waste”, a fost realizat de Ecoteca (România), împreună cu Biroul European de Mediu (EEB) și avocații de la Client Earth.
În 2018, doar 30% din deșeurile menajere din UE au fost reciclate, 17% – compostate, în timp ce 28% au fost incinerate și 24% depozitate.
Într-un efort de a îmbunătăți cadrul de reglementare și de a crea stimulente pentru a face economia Europei mai circulară, UE a adoptat un pachet legislativ în mai 2018. Acesta a constat din patru directive separate care conțin măsuri pentru refolosirea și reciclarea fluxurilor cheie de deșeuri, pentru consolidarea sistemelor de responsabilitate extinsă a producătorului, reducerea depozitelor de deșeuri și promovarea adoptării stimulentelor economice care să conducă la punerea în aplicare a ierarhiei deșeurilor, inclusiv taxe de incinerare și depozitare.
Trei dintre aceste directive (deșeuri, ambalaje și cea care face referire la gropile de gunoi) au avut ca termen de transpunere în legislația națională 5 iulie 2020. Directivele impun ținte noi și ambițioase pe deșeuri statelor membre. De exemplu, gradul de reciclare a deșeurilor menajere trebuie să fie de 55% în 2025, 60% în 2030 și 65% în 2035, iar cel pentru ambalaje de 65% în 2025 și 70% – 2030.
În plus, din 2023 se introduce colectarea separată pentru bio-deșeuri, din 2025 colectarea separată a textilelor, până în 2030 depozitarea la groapă trebuie menținută sub 10% din totalul deșeurilor generate. Alte ținte și obligații se referă la Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (EPR).
No time to waste
Ecoteca, asociație din România, a realizat împreună cu Biroul European de Mediu (EEB) și avocații de la Client Earth raportul „No time to waste” care analizează transpunerea directivelor europene referitoare la managementul deșeurilor în legislația națională a statelor membre, oferind în același timp și bune practici legislative care să le ajute în acest proces.
Pentru redactarea raportului, s-au transmis scrisori tuturor țărilor membre prin care s-au cerut informații referitoare la stadiul transpunerii directivelor referitoare la deșeuri, inclusiv adaptarea Planurilor Naționale de Prevenire și Management al Deșeurilor. Din cele 16 răspunsuri primite, nicio țară membră nu a respectat termenul de transpunere, deși toate au făcut pași concreți spre adaptarea legislației.
„Evident, așa cum este și cazul României, adoptarea noii legislații nu reprezintă și implementarea măsurilor concrete, așa cum a fost cazul pentru legea risipei alimentare din ultimii 5 ani sau adoptarea sistemului depozit, care se lasă încă așteptate”, au transmis cei de la Ecoteca.
Motivele întârzierii pentru adoptarea legislației sunt nejustificate, majoritatea invocând Pandemia provocată de COVID-19, deși țările membre au avut destul timp până în această primăvară pentru a lua măsurile necesare, a mai scris asociația.
„Chiar înainte de pandemia Covid-19, guvernele din întreaga Europă amânau punerea în aplicare a acestor măsuri critice de reducere a deșeurilor – o mișcare nesăbuită pentru mediu și pentru sănătatea noastră. Având în vedere situația actuală, care va duce la o creștere a tot felul de deșeuri, guvernele nu își pot îngropa capul în nisip. Dacă nu avansăm cu un model mai circular, pierdem beneficii economice și ecologice masive – și ne adâncim în grămada de gunoi”, a declarat Tatiana Luján, avocat ClientEarth și co-autoare a raportului.
Cum apare România în raport
Într-un raport din 2019, Comisia Europeană a trecut România pe o listă a statelor membre în pericol de a rata ținta de reciclare a deșeurilor municipale, iar gestionarea deșeurilor fiind una dintre provocările majore ale țării noastre.
Ratele de reciclare ale României au stagnat din 2013 (14%, din care 7% din deșeuri sunt reciclate, iar 7% – compostate). 70% din deșeurile municipale ajung la gropile de gunoi, iar 4% dintre ele sunt arse. Până la sfârșitul lui 2020, România ar trebui să închidă și să reabiliteze 101 de gropi neconforme de deșeuri.
Privind directivele care au avut termen pe 5 iulie, Ministerul Mediului a transmis autorilor raportului, în august 2020, că erau în proces de a fi adoptate.
„Țările membre au avut suficient timp să transpună pachetul economiei circulare, deși prioritățile din această primăvară au fost altele. Cu toate acestea, UE dă un răgaz de un an înainte să înceapă procedurile legale de infringement care privesc și corectitudinea transpunerii. În mod evident, transpunerea este un prim pas, implementarea legislației este esențială, mai ales pentru țări ca România unde suntem deficitari la acest capitol. Elementul esențial al raportului este faptul că oferă exemple concrete de bune practici care merită măcar citite de către factorii de decizie politică. Sper ca ratarea țintelor de recilare pentru 2020 să fie o trezire la noua realitate care presupune responsabilități mult mai mari pentru întreagă societate. Cu cât le conștientizăm mai repede, cu atât ne putem adapta mai repede, fie în calitate de producător, primar sau simplu cetățean”, a transmis Alexandra Ghenea, autoarea lucrării, pentru Green Report.
Citește și:
