Peste 50 de țări iau în prezent măsuri pentru a reduce poluarea cu plastic, conform unui nou raport ONU.
ONU a publicat cel mai mare raport de până acum care evaluează situația globală a poluării cu plastic, prezentând studii de caz din mai mult de 60 de țări. Raportul analizează relațiile complexe pe care industria plasticului le are cu economia și oferă o nouă abordare a producției, folosirii și gestionării materialelor plastice de unică folosință.
Printre recomandările raportului se numără măsuri specifice pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor, promovarea alternativelor prietenoase cu mediu, educarea consumatorilor, implementarea strategiilor voluntare de reducere și a interdicțiilor legate de folosirea și vânzarea plasticelor de unică folosință.
Erik Solheim, director UN Environment, a declarat în prefața raportului că problema principală nu este plasticul în sine, ci cum îl gestionăm.
„Evaluarea arată că măsurile pot fi lipsite de durere și profitabile – cu beneficii enorme pentru oameni și planetă care vor ajuta la evitarea costurilor ridicate ale poluării.”
Conform raportului, una dintre cele mai eficiente strategii pentru reducerea folosirii în exces a materialelor plastice de unică folosință este implementarea interdicțiilor și a taxelor, atunci când sunt bine plănuite și puse în practică.
Autorii raportului atrag atenția asupra importanței cooperării companiilor și a actorilor implicați din sectorul privat, care ar putea folosi principiile economiei circulare pentru producția și consumul plasticului. Raportul oferă 10 pași universali pentru legislatori care pot fi aplicați în comunitățile din întreaga lume.
Printre măsurile luate de națiuni se numără:
India va elimina plasticele de unică folosință până în 2022, cu o interdicție imediată în zonele urbane din Delhi.
Sri Lanka a interzis în 2017 containerele de polistiren.
Irlanda a implementat o taxă care a dus la scăderea consumului de pungi de plastic cu 90%.
Eriteea a interzis în 2005 pungile de plastic. Problemele asociate cu blocarea țevilor și a canalizărilor din cauza pungilor de plastic au scăzut semnificativ.
În Rio de Janeiro a fost implementată o lege care cere substituirea pungilor din polietilenă și polipropilenă cu alternative, sau răsplătirea publicului prin oferirea unui discount dacă își aduc propria pungă, sau răsplătirea cu produse alimentare la fiecare 50 de pungi de plastic pe care clienții le aduc înapoi. Cantitatea de pungi de plastic folosite anual a scăzut cu 24%.
Franța a interzis în 2017 toate pungile de plastic în afară de cele compostabile.
Grecia a impus anul acesta taxe pentru pungile din plastic subțire. Această măsură a dus la reducerea consumului cu 75%-80% și creșterea vânzărilor pentru pungile reutilizabile.
Italia a interzis în 2014 pungile din plastic subțire și a promovat pungile reutilizabile, înregistrând o scădere de peste 55% a consumului de pungi de plastic.
România va interzice de la 1 iulie 2018 introducerea pe piață a pungilor din plastic subțire și foarte subțire cu mâner. Comercializarea acestora va fi interzisă de la 1 ianuarie 2019.
Autorii raportului atrag atenția că politicile implementate au rezultate mixte. În unele națiuni, interdicțiile sau taxele sunt aplicate în mod necorespunzător.
Raportul prezintă și 35 de înlocuitori bio pentru plastic. Printre propuneri se numără o proteină din porumb, spumă făcută cu ajutorul fungilor, iarbă de mare sau frunze de ananas.
În cadrul raportului sunt evidențiate efectele negative pe care plasticul asupra sănătății umane și a mediului, în special asupra oceanelor. Conform statisticilor ONU, până în 2050 99% dintre păsările marine vor fi ingerat plastic. Deșeurile marine afectează 600 de specii marine, dintre care 15% sunt specii pe cale de dispariție. Autorii raportului dau exemplul recipientelor din polistiren, care conțin substanțe cancerigene, având efecte negative asupra sistemului nervos, reproducător și respirator.
