Sefii de state si de guverne ale UE au negociat intens un program pe trei ani de lupta impotriva incalzirii globale prin sprijinirea financiara tarilor sarace, punand in paralel problema depasirii crizei financiare care inca se adanceste in mai multe state europene. Discutiile s-au axat pe teme precum scaderea somajului, strategia UE in Afganistan sau adoptarea Programului Stockholm privind cooperarea in materie de justitie.
Liderii Uniunii Europene au convenit acordarea unui sprijin financiar pentru mediu in valoare de 7,2 miliarde de euro, pe o perioada de ani, catre statele sarace reafirmandu-si angajamentul de a reduce cu 30% emisiile de dioxid de carbon pana in 2020, cu conditia ca si alte state puternic industrializate sa adopte masuri asemanatoare.
Decizia UE reprezinta rezultatul unei negocieri interne si se doreste a fi un semnal puternic al Uniunii vizavi de discutiile pe care liderii europeni urmeaza sa le poarte cu toate marile puteri mondiale in cadrul summitului ce se desfasoara in paralel la Copenhaga in vederea protejarii planetei de efectele poluarii la nivel global.
Acesti bani sunt destinati tarilor in curs de dezvoltare pentru a-si dezvolta economii mai putin poluante si pentru a face fata impactului pe care il prezinta incalzirea globala. Liderul de la Palatul Elysee, Nicholas Sarkozy, nu a scapat nici de aceasta data prilejul de a afirma rolul fruntas pe care Europa il ocupa in lupta cu schimbarile climatice cauzate de poluare.
"Obiectivul mentinut de Europa este de reducere cu 30% (a emisiilor de CO2 – n.red.) pana in 2020, aceasta este propunerea pe care o vom pune pe masa negocierilor, desigur, cu o conditie. Aceasta este propunerea cu care cei 27 vor merge la Copenhaga (…) si care pune Europa in pozitie de leadership", a declarat Sarkozy in conferinta de presa comuna sustinuta la incheierea Consiliului de iarna al UE impreuna cu premierul britanic Gordon Brown.
Potrivit portalul Euractiv.com, principalii sponsori ai acestui angajament financiar pe trei ani al UE ar urma sa fie Franta cu 1,26 miliarde de euro, Marea Britanie cu 880 de milioane de euro, Suedia cu 800 de milioane, Olanda cu o contributie de 300 de milioane de euro, Spania cu aceeasi suma, Danemarca va ajuta cu 160 de milioane iar Finlanda va da 100 de milioane de euro. In alta ordine de idei, liderii UE au indemnat Fondul Monetar International (FMI) sa reflecte asupra implementarii unei taxe globale pe tranzactiile financiar, in scopul de a se asigura ca bancile nu isi vor asuma riscuri excesive care ar putea conduce la o noua criza financiara.
Statistici optimiste
Oficiul European de Statistica (Eurostat) a anuntat ieri ca deficitul de cont curent al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene a scazut pana la 33,3 miliarde euro in trimestrul trei al lui 2009, mai mult de jumatate fata de deficitul de 72,6 miliarde euro inregistrat in aceeasi perioada din 2008. De asemenea, potrivit datelor prezentate luna trecuta de Banca Nationala a Romaniei, deficitul balantei de plati a Romaniei a scazut cu 74,6 la suta, in perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2009, pana la 3,313 miliarde euro, fata de aceeasi perioada din 2008.
Asigurari prezidentiale
Presedintele Traian Basescu a declarat intr-o conferinta tinuta la Bruxelles, dupa terminarea Consiliului UE, ca Romania nu este amenintata de eventuale retrageri ale sprijinului acordat de catre institutiile financiare. El a mentionat insa ca, in momentul de fata, nu se pune problema acestei retrageri si ca in viitorul apropiat trebuie adoptata o strategie concertata a guvernelor statelor cu probleme financiare de iesire din programele de sprijinire a economiilor nationale.
"Din punctul nostru de vedere, sustinerea a fost ca, atat timp cat pentru diminuarea efectelor crizei suntem intr-un program finantat de UE si de FMI, nu se poate pune problema retragerii din acest program inainte de termenul contractual, adica sfarsitul anului 2010", a asigurat Basescu.
